Capitalul românesc în atenţia parlamentarilor de Bihor

De Veronica Bursaşiu
Reactualizat la:
Grupul PSD prezent la dezbatere
Grupul PSD prezent la dezbatere
PSD, PNL, UDMR, ALDE, PRU, USR, PER şi PANR şi-au trimis reprezentanţii în arena publică, la dezbateri cu patronatul.

„Capitalul privat românesc are nevoie de susținere”, este una dintre axele programului PNL, dar totodată o idee pe care au subliniat-o toţi reprezentanţii partidelor politice prezenţi la întâlnirea organizată de Federaţia Patronilor Bihor, Asociaţia Firmelor Bihorene şi Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Maghiară.

„PNL a identificat surse suplimentare din mediul privat pentru finanțarea investițiilor pe lângă cele din fonduri publice. Proiectul de dezvoltare al României propus de PNL va asigura investiția a încă 24 miliarde euro în economia României în următorii patru ani”, susţine deputatul PNL Ioan Cupşa. În acest scop, PNL propune înființarea unui Fond Român de Dezvoltare Urban Rural care se va utiliza pentru „investiții strategice și pentru a acoperi deficite de finanțare în zone critice și va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în patru ani”.

Ca instrument complementar al FRDUR, liberalii propun Banca de Dezvoltare și Investiții a României. „Aceasta are un capital inițial de 200 de milioane de euro și va opera ca multiplicator de cel puțin 1 la 5, adică un portofoloiu de finanțare de cel puțin 1 miliard de euro. BDIR va fi înființată și va funcționa prin similitudine cu Banca Europeană de Investiții având ca aționari ministerele ale căror investiții se derulează prin utilizarea fondurilor băncii. BDIR va beneficia de management privat”, spune parlamentarul liberal.

Reprezentanţii PSD, PNL, UDMR, ALDE, PRU, USR, PER şi PANR şi-au prezentat, pe rând, viziunea cu privire la dezvoltarea mediului de afaceri.

Disponibilitatea de a încheia un parteneriat cu organizaţiile patronale, priorităţile stabilite pentru dezvoltarea economică a judeţului, importanţa pe care o vor acorda stabilităţii legislative şi problema forţei de muncă au fost principalele teme la care oameni de afaceri au vrut să afle răspunsuri. Din perspectiva oamenilor lui Nicuşor Dan, Oradea trebuie să-şi schimbe în primul rând maniera de a produce „mult şi ieftin” în „mult şi eficient”, trebuie să investească în cercetare, să adere la clusterele din marile centre universitare. Dezvoltarea ţării este strict legată, din punctul de vedere al UDMR prezentat de liderul Cseke Attila de un buget multianual.

„Chiar dacă unii cred că bugetul multianual este o chestiune ce ţine de alte regimuri, acesta ţine de continuitate, de transparenţă. Toţii actorii din economie trebuie să ştie ce se întâmplă în următorii anii, trebuie să fie o predictibilitate clară”, a spus fostul ministru al Sănătăţii.

Din perspectiva sa, debirocratizarea mediului de afaceri este o altă idee ce trebuie înfăptuită. „Ceea ce propunem noi este un model britanic al ANAF, acela ca această instituţie să nu aibă dreptul să sancţioneze din prima un agent economic la care merge în control. Interesul statului este de a respecta legile nu de a sancţiona”, şi-a argumentat Cseke Attila poziţia.

„Principalul lucru este susţinerea capitalului autohton. Firmele locale luptă să reinvestească profitul, în timp ce firmele străine îl scot din ţară. Cred că ar trebui să susţinem facilităţi pentru firmele autohtone, să creem condiţii, avantaje financiare la reinvestirea profitului. Promovarea şi susţinerea produselor tradiţionale, susţinerea producătorilor agricole, susţinem star-upurilor, tinerii care vor să înfiinţeze societăţi comerciale”, a trasat Traian Bodea viziunea ALDE.

În acest punct al discuţiilor, moderatorul evenimentului Ioan Lucian, preşedintele FPB a intervenit şi a ţinut să arunce mânuşa participanţilor în sensul că fiecare este rugat să semneze un angajament faţă de mediul de afaceri cu promisiunile pe care le face, pentru ca oamenii de afacerii să poată face apel la memoria aleşilor.

„PSD are deopotrivă un program pentru cetăţeni, angajaţi şi pentru stimularea mediului de afaceri, un program izvorât din conceptul că IMM-urile reprezintă motorul dezvoltării economice…Din perspectivă fiscală, PSD are în vedere modalităţi de reducere a fiscalităţii. Ne propunem reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă cu aproximativ 5 procente”, a spus fostul şef al Curţii de Conturi Bihor Ioan Gheorghe Ţară.

Ioan Gheorghe Ţară a vorbit despre necesitatea creşterii numărului de unităţi economice. De-altfel s-a observat o diferenţă clară între conceptul prezentat de Ioan Ghoerghe Ţară care înţelege mecanismele economice şi candidaţi de profesii pentru care economia e un lucru străini. De exemplu candidata ecologistilor Mariana Goga a insistat doar pe necesitatea de a avea produse bio, de a încuraja producătorii agricoli, concepte corecte în sine, dar totuşi o viziunea prea săracă pentru cineva care apare ca lider într-o discuţie publică în pragul alegerilor parlamentare. Mariana Goga a insistta pe revizalitarea firmelor româneşti pentru a reveni la o alimentaţie sănătoasă cu produse tradiţionale.

Doctorul Gavril Cornuţiu, candidatul PRU a spus că aşteaptă să facă legi după ce specialiştii din mediul de afaceri vor identifica problemele cu care se confruntă. Unul dintre punctele care păreau că necesită doar răspunsuri cu „da” sau „nu” a creat un moment de tensiune în rândul PSD, atunci când Florin Bodog a spus că nu vrea un parteneriat cu mediul de afaceri invocând articole de legi şi faptul că PSD trebuie să fie partener cu toţi cetăţenii.

Bodog a revenit apoi asupra declaraţiei, după ce toate celelalte formaţiuni politice au fost „pro”, argumentând că a înţeles faptul că se dorea semnarea unui protocol cu grupul parlamentar. Membru atât la FPB, cât şi la AFB omul de afaceri Octavian Bara a militat, din perspectiva ALD , pentru un asemenea parteneriat, deoarece din mediul de afaceri se pot lua toate informaţiile pentru a face legi bune pentru mediul de afaceri.

„Îi este greu unui parlamentar să meragă la fiecare cetăţean, la fiecare firmă să culeagă informaţii. În organizaţiile patronale sunt informaţii şi linii pentru fiecare domeniu. Principala problemă a investitorilor este însă aceea că nu există forţă de muncă, iar aceea care există e nepregătită”.

La rândul ei, Rozalia Biro a militat pentru un dialog permanent şi eficient între politicieni şi mediul de afaceri. „De multe ori trebuie modificată o lege de pe o zi pe alta şi atunci trebuie să ai argumente rapid, iar cele mai bune argumente vin direct de la sursă”, şi-a argumentat poziţia parlamentarul.

„Nu doar că suntem de-acord cu un astfel de parteneriat, dar acesta ţine de obligativitatea noastră. Considerăm că acest parteneriat cu mediul de afaceri este deja încheiat şi ne dorim ca el să fie mai consistent şi mai eficient. Cred că mediul de afaceri, comunităţile, autorităţile publice locale şi parlamentarii trebuie să aibă iniţiative legislative comune”, a spus Ioan Cupşa.

Cristian Clăpan, reprezentantul USR a venit chiar cu o propunere constructivă , aceea ca parlamentarii să voteze Legea Lobby-ului, deoarece „organizaţiile patronale sunt instituţii de lobby”. Provocaţi să expună priorităţile din perspectiva dezvoltării economice a judeţului, Szabo Odon a vorbit despre principiile cu care UDMR ne-a familiarizat deja la nivel judeţean: conectarea judeţului pe zona de infrastructură, colaborarea transfrontalieră. Szabo Odon nu a ratat ocazia de a sublinia că Cseke Attila propunea, în urmă cu patru ani, din perspectiva de candidat la Primăria Oradea un parteneriat cu Universitatea Oradea şi un campus . „Este bine că se face chiar şi cu o întârzâiere de patru ani „, a spus Szabo Odon. Candidatul UDMR a subliniat apoi necesitatea ca Bihorul să realizeze produse cu valoare adăugată ridicată.

La acest capitol, Traian Bodea a insistat asupra tronsonului Autostrăzii Transilvania şi a ideei de a nu accepta să fim legaţi, din perspectivă regională, de Cluj. A venit apoi rândul deputatului Florica Cherecheş care a militat pentru dezvoltarea de parcuri industriale în tot judeţul pentru a opri migraţia forţei de muncă şi abandonul şcolar. Parlamentarul liberal a militat şi pentru flexibilizarea Codului muncii astfel încât angajatul să poată fi chemat şi sâmbăta la muncă dacă este nevoie de el. În opinia USR specificul Bihorului, acela că salariile sunt mici, dar şi şomajul e mic, e dat de migraţia creierelor dar şi de faptul că produsele de Bihor nu au valoare adăugată mare. „ Trebuie create industrii competitive şi noi, altfel Bihorul va îmbătrâni cu produse manifacturiere”.

La rândul său, liberalul Ioan Cupşa a insistat pe necesitatea asanării celor peste 100.000 de acte normative în vigoare pentru asigurarea unei legislaţii clare şi pentru repatrierea capitalului românesc care a dezvoltat afaceri în străinătate pentru a aduce acest know-how în ţară.

PANR nu are încă un program, astfel că reprezentanţii formaţiunii lui Marian Munteanu au vorbit din perspectivă personală.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase