Ce fel de Președinte vrem?

De Călin Corpaş
Reactualizat la:
13Comentarii
Mircea Diaconu, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor
Mircea Diaconu, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor
Suntem chemați să ne alegem Președintele pentru a opta oară, de la căderea lui Ceaușescu. Se anunță un program de vot mult mai permisiv, atât în țară, cât și peste hotare.

Klaus Iohannis (PNL). Viorica Dăncilă (PSD). Dan Barna (USR Plus). Mircea Diaconu (independent, susținut de ALDE și ProRo). Theodor Paleologu (PMP). Kelemen Hunor (UDMR). Ramona Ioana Bruynssels (PPU). Cătălin Ivan (ex-PSD). Alexandru Cumpănașu (unchiul Alexandrei). Viorel Cataramă (DL). Bogdan Stanoevici (ex-PSD). John Ion Banu (PNU). Ninel Peia (ex-Peia). Sebastian Popescu (PNR). Cei 14 sunt candidații pentru Președinția României.

Fiecărui candidat care obține minimum 3% din sufragii i se vor putea deconta de la bugetul de stat cheltuieli electorale până la maximum 41,6 milioane de lei (circa 9 milioane de euro).

Votul se deschide încă de astăzi, peste hotare, în intervalul orar 07:00- 21:00, cu posibilitatea prelungirii orei până la 23:59, pentru alegătorii care stau la coadă în interiorul sau în afara secției de votare. Regula se aplică atât în țară, cât și în străinătate. În țară se va putea vota doar duminică, în timp ce în străinătate se poate vota și prin corespondență. Cei care încă nu știu unde le este secția de votare, pot afla rapid, intrând pe www.registrulelectoral.ro.

Cei care în ziua votului nu se vor afla în localitatea de domiciliu, vor putea vota în altă localitate, pe lista suplimentară. În schimb, pe raza localității de domiciliu, alegătorul va putea vota doar în secția de votare la care este arondat.

La cerere, se va putea vota și cu urna mobilă, în baza unei solicitări din preziua votului, însoțită de documente justificative, de ordin medical sau de altă natură, așa cum este cazul persoanelor reținute. În țară se votează cu cartea de identitate, iar peste hotare cu pașaportul.

După ce în ediția de joi a prezentat programele candidaților Iohannis, Barna și Dăncilă, JURNAL BIHOREAN îi prezintă vineri pe ceilalți candidați susținuți de partidele parlamentare: Diaconu, Paleologu și Kelemen.

Mircea Diaconu- Viziunea unui om

Mircea Diaconu are 69 de ani, este căsătorit cu Diana Lupescu și are doi copii, Ana și Victor. „Apelul meu către cei care mai credem în românism, oriunde ne-am afla, este să încercăm să refacem speranţa, încrederea în noi şi în viitorul nostru. Din fericire, avem o şansă, poate ultima, depinde mult de câţi vom fi.” (mirceadiaconu.ro)

Iată viziunea lui:

Președintele și Constituția

„Cred că oamenii s-au săturat de președinți-jucători care împart poporul în «ai mei» și «ai altora», ori și mai grav, în «ai mei» contra «ai altora». Sunt multe subiecte care, odată puse în dezbatere, la cel mai înalt nivel, ar contribui la încetarea războiului româno-român”.

Independent

„Statutul de independent poate fi o garanție pentru neutralitate și comportament de tip nepartizan. Guvernul nu poate fi „al lui”, ci el trebuie să fie rezultatul aproape aritmetic al alegerilor care au loc în mod democratic”.

Statul și cetățeanul

„Prin pledoarie publică, prin influenţarea comportamentului instituţiior şi prin exemplul său personal, preşedintele poate să schimbe percepţia că statul este deasupra cetăţeanului”.

Mentalități, identitate

„Contează foarte mult să știi cine ești, din punct de vedere istoric, cultural, fiindcă abia atunci devii cu adevărat competitiv. Dacă este să ne mai putem mândri astăzi cu ceva, acest lucru este şi va rămâne creativitatea. (…) Intelectualitatea ar trebui să fie cu adevărat responsabilă în privinţa reaşezării naţiunii pe făgaşul firesc. Statul va trebui să aloce resurse încă din faza de educaţie timpurie a cetăţeanului”.

Națiunea, în disoluție

„Mai mult ca oricând, să stopăm fenomenul de disoluție a națiunii, din punct de vedere numeric și, mai ales, spiritual. (…) Familia, motor al vieții pe pământ, este la rândul său în pericol”.

Competență, profesionalism

„Vorbind despre deprofesionalizarea funcţiilor publice, vedem că, din păcate, astăzi contează foarte mult carnetul de partid, ceea ce e descurajant pentru oricine doreşte să îşi construiască în mod onest o carieră. De aceea e nevoie de depolitizarea acestor funcţii, de jos în sus”.

Transparență, desecretizare

„Mari privatizări din ultimii 30 de ani au fost făcute prin operaţiuni de tip ocult, importante mărci româneşti fiind sistematic scoase de pe piaţa externă cu ajutorul unor persoane și instituții care trebuiau să fie atente la riscurile de ţară. Festivalul acesta de secretizări nu mai poate continua. Să facem lumină!”

Nu ar sta la Cotroceni

„Palatului Cotroceni trebuie să i se respecte statutul dobândit prin testament regal. Locul preşedintelui nu poate fi într-un palat regal. Există în România foarte multe clădiri declarate monumente istorice și lăsate în paragină. Măcar unul dintre aceste monumente ar fi bine să fie salvat, renovat și să poată fi folosit ca sediu al Administrației Prezidențiale”.

România în Schengen

„Dacă europarlamentarii au votat în mod repetat ca România să fie primită în Spațiul Schengen, președinții din ultimii zece ani care trebuiau să ne susțină cauza la nivelul Consiliului nu au făcut-o. Mai mult, nici nu au reclamat vreun caz de discriminare pe tema asta”.

Paleologu: SĂ OPRIM DRUMUL SPRE NICĂIERI

În vârstă de 46 de ani, este divorțat și are un fiu, Mihail. Despre familia sa: „Cam toți bărbații din familia mea au făcut politică în ultimele două sute de ani. Străbunicul Mihail Paleologu a fost procuror general, judecător la Curtea de Casație, director al ziarului „Timpul”, prieten cu Eminescu și alte mari figuri conservatoare.

Fiul său, Mihail Paleologu, se situa ceva mai la stînga, fiind deputat PNȚ în două legislaturi, secretar general în ministerele justiției și finanțelor. (…) Din partea mamei tatălui meu, am trei primari ai Iașului în familie. Tatăl meu, Alexandru Paleologu a rămas în memoria tuturor ca un scriitor strălucit și un om de o impecabilă ținută, ambasador al golanilor și senator liberal. Îi dedic lupta mea pentru o Românie respectată, educată, performantă”.

Idei inovative:

-revizuirea Constituției în vederea acordării unor puteri sporite președintelui, precum dizolvarea Parlamentului, înlocuirea primului ministru, —— -convocarea de alegeri anticipate;
-reducerea numărului de parlamentari la 300 și dezbatere publică privind tipul de parlament și forma de guvernămînt;
-reformarea serviciilor secrete prin adoptarea unor legislații;
-România va promova ideea creării unei Agenţii de Informaţii Antiteroriste, la nivelul UE;
-informarea cetățenilor în privința efectelor crizei climatice și încurajarea inițiativelor economice care vor susține surse alternative de energie;
-constituirea unui corp voluntar de profesori-misionari pentru clasele 1-8, remunerați corespunzător, care să deservească zonele defavorizate;
-desființarea inspectoratelor școlare în scopul depolitizării învățămîntului și înființarea unor direcții regionale ministeriale;
-numirile politice să se facă exclusiv la nivelul miniștrilor, secretarilor de stat și consilierilor acestora;
-diminuarea birocrației excesive, bazată pe nepotism și pe relații condiționate politic;
-îndepărtarea din funcţii a celor care au plagiat.

Idei clasice:

-promovarea unei noi legi privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate;
-dezvoltarea unui program de urgenţă pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene şi a creditelor pe termen lung de la Banca Europeană de Investiţii;
-utilizarea prioritară a fondurilor și a expertizei tehnologice din sectorul privat pentru digitalizarea și automatizarea sistemelor de administrație publică și pentru interconectarea bazelor de date; reluarea programului de creditare World Bank acordat pentru modernizarea ANAF;
-dezvoltarea unei reţele de licee profesionale specializate în calificarea forţei de muncă și conectate la realitățile pieței; consultări cu patronatele;
-creșterea progresivă a alocării de fonduri către Educație, pînă la cel puțin 6% din PIB;
-pînă în anul 2024, România să mențină deficitul bugetar sub 3% şi îndeplinirea criteriilor pentru trecere la moneda Euro.

KELEMEN HUNOR CERE RESPEKT

Are 52 de ani. Este căsătorit cu Eva și are o fiică, pe Hanna. Despre el însuși: „Aparțin clasei politice care a început să progreseze treptat după victoria lui Emil Constantinescu – și care, din păcate, este responsabilă de faptul că procesul început s-a blocat după aderarea la UE.


Ceea ce mă deosebește de majoritatea membrilor clasei politice este faptul că eu cred în necesitatea schimbării profunde a mentalității acestei țări. Clasa politica trebuie reînnoită pentru ca țara să poată fi reînnoită. (…) Pentru noi, alegerile prezidențiale sunt despre respect. Noi dorim respect pentru comunitatea maghiară, respect între români și maghiari, respect între stat și cetățean”.

Prioritățile programului său, expuse pe hunor.udmr.ro:

„EDUCAȚIA
Mai puține ore la clase. Cursurile ar trebui să înceapă la ora 9.00
Mai puțină materie de studiu. Elevilor trebuie să le rămână mai mult timp pentru dezvoltarea abilităților, pentru activități individuale. Să fie trei ore de educație fizică pe săptămână.
Mai puțină teorie. Mai multă practică de profil. Învățarea a cel puțin două limbi străine până la terminarea liceului.
Mai puțină uniformizare. Trebuie introdus bacalaureatul diferențiat.
Mai puțină birocrație. Profesorul trebuie să fie preocupat de predare și învățare, nu de sarcini administrative. Mai multe instrumente digitale.
Mai puțină centralizare. Mai multă flexibilitate în selecția și remunerarea cadrelor didactice. Mai multe posibilități și libertate pentru profesori în alegerea manualelor și a metodelor de predare.
Reducerea cu 30% a programei școlare și a numărului de materii obligatorii; În 10 ani să ajungem să alocăm 10 procente din PIB pentru educație și cercetare.

O ROMÂNIA SUSTENABILĂ ȘI VERDE!

Aici trebuie menționat că trenul este unul dintre cele mai ecologice mijloace de transport. Statul trebuie să repare urgent infrastructura feroviară, inclusiv construcția de căi ferate pentru trenurile de mare viteză și să construiască cât mai multe piste pentru biciclete. (…)

Cheltuim 40% din veniturile noastre pe alimente. În România, 6.000 de tone (!) de alimente sunt aruncate zilnic! Este o risipă uriașă! În special în condițiile în care unul din 11 copii din mediul rural merge la culcare înfometat, în fiecare seară.

România are o rezervă de apă subterană de excepție, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Trebuie să protejăm această resursă prețioasă.
Apele contaminate care provin din minele închise amenință ecosistemele acvatice ale țării și aprovizionarea cu apă potabilă a populației (de exemplu, 30-40% din localitățile județului Bihor sunt contaminate cu arsen) și resursele de apă subterană. Acestea trebuie curățate și neutralizate în cel mai scurt timp.

De asemenea, România are un potențial remarcabil la nivel european în domeniul energiei regenerabile (eoliene, solare și hidroenergetice). Cu toate acestea, nu ne exploatăm suficient posibilitățile.

Trebuie să ne stabilim obiective ambițioase și să îndeplinim cel puțin criteriile europene: până în 2030, cel puțin 32% din aprovizionarea noastră cu energie trebuie să fie regenerabilă”.

COTROCENI 2019: programe da, dezbateri ba!



13Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor