Toţi cei care au prezentat proiecţii timp de trei zile în cadrul galei „Expediția – Chemarea în necunoscut”, organizată de Clubul de Speologie Cristal Oradea în Aula Magna de la Universitatea din Oradea, sunt nişte învingători. Fie că e vorba de cucerirea Everestului, de explorare în submersie sau doar de ambiţia de a-ţi depăşi limitele, de a te simţi un om liber, de a-ţi deschide orizonturi noi. Iar cei care au umplut sala seară de seară ca spectatori au avut de câştigat nu doar vizual. Au avut exemple de oameni frumoşi, care au demonstrat cutezanţă, forţă psihică şi antrenament fizic, modele de urmat.
A XIII-a ediţie a galei s-a încheiat miercuri cu alte câteva proiecţii interesante. A început cu prezentarea soţilor Cristina şi Bogdan Oros, denumită „Călătorie în Nepal – Everest Base Camp”. O călătorie ce s-a desfăşurat în toamna anului trecut şi care s-a născut în urma unei idei ce le-a venit la petrecerea de revelion dintre 2016 şi 2017. Au dat anunţ pe internet, s-au înscris cam 20 de persoane, din care au rămas în final doar 12. S-au organizat singuri, au călătorit timp de 12 zile, fără ghizi sau porteri. Au avut şansa să asiste la mai multe ceremonii religioase, au vizitat temple budiste, au testat gastronomia locală şi au cunoscut locuitori din satele nepaleze.
Pe „Haute Route”
Clujeanul Dinu Mititeanu a prezentat proiecţia „Haute Route”. Unul dintre cei mai vârsnici cutezători ai expediţiilor montane a povestit, cu ajutorul fotografiilor, călătoria în Alpi, pe Haute Route, realizată în mare parte pe schiuri de tură. „Haute Route” este unul din cele mai lungi trasee dintre Chamonix din Franța și Zermatt din Elveția. Primii au parcurs-o englezii, pe jos, în 1861, iar apoi pe schiuri, în 1911. Doctorul Dinu Mititeanu a plănuit să o încerce, la 80 de ani, în primăvara lui 2017. A parcurs-o integral într-o săptămână, având norocul de o vreme superbă. De-a lungul călătoriei a atins mai multe vârfuri de peste 4.000 de metri din Alpi. În frumoasa aventură a fost însoţit de soţia sa, Marllene, şi de câţiva prieteni. După ce anul trecut a străbătut culmile Alpilor francezi, elvețieni și italieni, în acest an şi-a propus să mai atingă încă un vârf de peste 4.000 de metri din Alpi. La finalul prezentării, doritorii i-au cumpărat cartea „Chemarea muntelui” şi au primit câte un autograf.
Povestea orădeanului Dorin Chiş a fost despre o fregată internațională organizată de „Asociația Călătorilor Sârbi” pe râul Drina, alături de alţi 80 de români. Imaginile surprinse din caiac au dezvăluit călătoria care a durat şapte zile. A urmat la expuneri universitarul orădean Radu Mărieș, care a realizat o proiecție cu imagini surprinse în turele din Munții Făgăraș, Apuseni și Retezat. De altfel, profesorul Mărieş, un bulgăre de energie care îşi mobilizează de fiecare dată studenţii la excursii în munţi, a acordat în toate cele trei zile de proiecţii diplome de merit tutror temerarilor care şi-au spus povestea în faţa publicului aflat în Aula Magna.
Ovidiu Marc a susţinut apoi o prezentare legată de cel mai înalt vârf din Europa, Mont Blanc, iar apoi Valentin Nemeş a expus o poveste de tandem în jurul lumii.
Escaladă în Bihor
Cele trei zile au fost încheiate de prezentarea lui Răzvan Dumbravă, care a ilustrat un festival ce a deschis o nouă zonă pentru escaladă în Bihor, prin proiecţia „Osoi Climbing Fest”. A fost o adevărată aventură organizarea unui festival de escaladă, fiind nevoie de mulţi voluntari. „Scopul principal al unor astfel de activități nu îl reprezintă evenimentele în sine, ci dezvoltarea unor noi zone de escaladă în județul Bihor, un județ cu potențial enorm în sporturile de aventură”, spune Răzvan Dumbravă. „Este în pregătire deschiderea unei noi zone spectaculoase, Cheile Lazurilor, lângă cunoscutul obiectiv turistic bihorean, Peștera cu cristale din mina Farcu. Arealul are un potențial de peste 100 de trasee și ar putea deveni în scurt timp cea mai mare zonă de escaladă din Bihor”, a mai spus acesta.
Cei care nu au reuşit să ajungă la cele trei zile de proiecţii au pierdut multe poveşti, multe imagini şi filmări spectaculoase. Dar îşi pot planifica de pe acum programul în aşa fel încât anul viitor, cam în aceeaşi vreme, să nu rateze a XIV-a ediţie a galei.
[related-post post_id=”1977924″]
Citiți principiile noastre de moderare aici!