Laura Ciuhu spune că a venit la Oradea în dublă calitate: „Pentru a ajuta firmele care se dezvoltă în Oradea să acceseze fonduri nerambursabile, și ca și consultant al mai multor investitori româno-germani care vor să-și extindă capacitățile de producție deja existente, una dintre opțiuni este Oradea”. Vizita vicepreședintelui UNPR la Oradea are loc pe fondul „creșterii atractivității pentru România a firmelor care activează în domeniul textil, în condițiile în care brandurile internaționale își mută capacitățile de producție în Europa de Est”. Laura Ciuhu știe ce spune, fiindcă la rândul său a dezvoltat un brand de haine, având o fabrică la Onești, un brand pe care încearcă să-l impună la Londra și apoi să-l aducă acasă. Ca reprezentant al unor investitori româno-germani, Laura Ciuhu spune că a vrut să afle de la administrația locală ce programe derulează în domeniul forței de muncă calificate în domeniul textil, dacă există forță de muncă calificată „pentru a pune în execuție investiții în domeniu”.
Tânăra femeie de afaceri Laura Ciuhu a avut investiții în domenii diverse: medical, al producerii energiei verzi, în zona instalațiilor termice și electrice, consultanță financiar-fiscală, audit și management integrat, este director editorial al revistei Business Women și, nu în ultimul rând, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Patronatului Român, acolo unde face echipă cu orădeanul Ioan Lucian.
A venit la Oradea ca și consultant pentru dezvoltarea de proiecte pe fonduri nerambursabile, pentru firmele orădene care doresc să se dezvolte, dar și pentru a testa perspectivele și oportunitățile pe care le oferă Oradea pentru un grup de investitori româno-germani care doresc să-și dezvolte capacitățile de producție în vestul țării, Oradea fiind unul dintre centrele de interes în acest domeniu. Laura Ciuhu ar putea reînvia prin acțiunea sa tradiția pe care Oradea și Crișana în general au avut-o în acest domeniu.
Industria ușoară a fost o ramură cu vechi tradiţii în Crişana, fiind pusă în evidenţă prin unităţile şi produsele realizate la vechile întreprinderi: ,,Solidaritatea’’, ,,Crişul’’, ,,Arta’’ – încălţăminte, ,,1 Mai’’ – blănuri, ,,Mioriţa’’ – tricotaje, Fabrica de confecţii din Marghita, Topitoria de in şi cânepă din Palota sau Fabrica de textile ,,Crişana’’. Trecutul industriei textile e evocat pe scurt pe site-ul provinciacrisana, care amintește că „în anul 1945, meseriaşi croitori din orașul Oradea, județul Bihor, care lucrau după comandă, înființează o cooperativă meşteşugărească de croitorie într-o clădire din Piaţa Libertăţii. Care, în anul 1950, au înfiinţat Cooperativa ,,Cootex”, după ce numărul lucrătorilor a crescut datorită procesului de absorbţie a secţiilor de confecţii de la Cooperativele ,,6 Martie’’ şi ,,Progresul’’. În anul 1959, Cooperativa ,,Cootex’’ a fost împărţită în două unităţi separate, atelierele de producţie la comandă au rămas pentru lucrări către populaţie, iar unităţile de serie au fost naţionalizate, înfiinţându-se astfel Fabrica de Confecţii Oradea, o unitate economică cu capital integral de stat. În anul 1969 se înfiinţează Combinatul Textil Oradea, ce cuprindea următoarele fabrici: Fabrica de tricotaje ,,Mioriţa’’, Fabrica textilă ,,Drum Nou’’, Fabrica textilă ,,Crişana’’, Fabrica de confecţii din Marghita.
Întreprinderea de confecții Oradea a devenit Oradinum, iar imediat după Revoluție era de notorietate că toate notabilitățile României, inclusiv membrii Guvernului, se îmbrăcau de aici. Laura Ciuhu spune că a fost dezamăgitor să afle că nu există forță de muncă calificată în domeniu, dar că „nu ne-am descurajat”. „Oradea a avut o tradiție în domeniu chiar până în urmă cu vreo 15 ani. A existat și o tradiție profesională în domeniu, dar nu au mai crescut generații de forță de muncă în acest domeniu. Tradiția profesională era pe un segment de vârstă de 45-50 de ani, care s-a pensionat.
Am aflat de la city managerul Dacian Palladi că există o rată de finalizare a programelor în care intră tinerii, dezamăgitoare, sub așteptări. De asemenea, că în sistemul dual de învățământ există doar trei cereri pentru acest domeniu. Nu ne-am descurajat însă și am decis să punem la dispoziție unități din fabrică pentru a derula programe, pentru a le da o șansă tinerilor care aleg să meargă pe acest drum”, spune Laura Ciuhu. La rândul ei, Laura Ciuhu are o fabrică de textile la Onești, iar brandul Lara Wear a ales să-l crească la Londra și apoi să-l aducă acasă. Aceasta fiindcă din perspectiva sa, românii sunt mai interesați de brandurile consacrate decât de calitate. Probabil și fiindcă încă nu și-au satisfăcut „foamea de branduri”, fiind privați de acestea în vremea comunismului. Un interviu cu Laura Ciuhu veți putea citi în numărul de vineri al ziarului nostru.
Cu nepotul unificatorului
Laura Ciuhu nu a apărut singură la sediul Uniunii Naționale a Patronatului român, ci însoțită cu Principele Bogdan Cuza, strănepot al marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza. Descendentul marelui unificator nu e la prima apariție la Oradea, el a apărut în evenimente publice alături de asociata sa de la Hedco, fosta fabrică Mioriţa, Dora Bota. În ceea ce priveşte calitatea sa de descendent al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Bogdan Cuza invoca atunci familia „din care providenţial îmi trag numele şi sper să-l port cu cinstea cuvenită”.
Prima apariţie publică, în România, a principelui Bogdan Cuza este consemnată în urmă cu 12 ani ani la Craiova. Acolo a apărut alături de Magda Cuza, fiica lui Alexandru Constantin Cuza, băiatul vărului primar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, şi cea mai în vârstă descendentă a familiei. Bogdan este fiul unuia dintre fraţii Magdei Cuza. El are un fiu pe care îl cheamă chiar Alexandru Ioan Cuza.Bogdan Cuza s-a născut la Sibiu, dar trăieşte de ani buni în Germania. Legătura cu România a păstrat-o prin prisma afacerilor care le are la Oradea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!