Se amână referendumul din Biharia pe tema serviciului de apă şi canalizare.
Nu va fi referendum pe 15 ianuarie la Biharia. Fiindcă Prefectura nu şi-a dat avizul de legalitate pentru hotărârea de consiliu care prevedea organizarea referendumului. Între timp, Primăria Biharia are o restanţă de plată de 500.000 de lei către Compania de Apă Oradea. Astfel, Primăria Biharia este cel mai mare datornic al societăţii. „Situaţia trebuie clarificată, facturile se tot adună, tot omul de rând le va plăti, chiar dacă indirect. De aceea, am considerat că e nvoie să clarificăm situaţia printr-un referendum. Nu am primit avizul de la Prefectură, fiindcă nu am respectat toţi paşii. Adevărul e că nici atunci când s-a făcut delegarea de gestiune nu ne-a întrebat nimeni dacă s-au respectat toţii paşii”, spune viceprimarul de Biharia, Szegalmi Gyozo, unul dintre iniţiatorii demersului de organizare a referendumului.
În cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Local Biharia din 23 decembrie, şase consilieri din cei 11 consilieri au decis că trebuie să consulte populaţia dacă doreşte sau nu alinierea preţului serviciilor de apă şi canalizare din localitate, la nivelul celor din Oradea. Aceasta după ce au fost preluate de CAO. Imediat după transferul acestor servicii, locuitorii din Biharia au constatat triplarea tarifului apei: de la 1,1 lei metrul cub aceştia au ajuns să plătească 3,31 lei metrul cub.
Oamenii s-au opus citirii apometrelor şi au refuzat să plătească facturile. La cererea Primăriei, apa a fost facturată pe instituţie, dar nici Primăria nu a plătit-o. Serviciul de furnizare a apei în Biharia în octombrie 2010, pentru a putea atrage fonduri europene de 5,8 milioane euro, din care să reabiliteze reţelele de apă şi canalizare din comună prin proiectul Aparegio. „În acest moment, comuna ca şi consiliul sunt împărţite în două: pro şi contra Aparegio. Considerăm că e necesară clarificarea situaţiei, puteam să facem aceea propagandă pro şi contra referendumului ca toată lumea să aibă o idee despre ce se întâmplă.
Acum nu există un punct de vedere clar nici într-un sens, nici în altul. Ştim ce e acum, momentan, dar nu ştim ce se va întâmpla peste cinci ani. Ştim că se indexează preţurile de două ori pe an cu rata inflaţiei, dar nu ştim ce e în viitor, ce alte scumpiri vor fi. Adevărul este, din punctul meu de vedere, undeva la mijloc, dar acum unii nu vor să vadă decât avantajele sau numai dezavantajele. Aşa că orice decizie am lua fără consultarea populaţiei, nu va fi bine pentru nimeni”, a adăugat viceprimarul de Biharia.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu, Gavrilă Ghilea, nu s-a opus, în principiu, ideii de consultare a populaţiei din Biharia. Cu rezerva „ca autorităţile locale să fi făcut toţi paşii prevăzuţi de lege în acest sens”. Dacă Serviciul juridic din Prefectură aviza favorabil demersul consilierilor din Biharia, referendumul urma să fie organizat în urma unei hotărâri de Guvern. Nu a mai fost cazul însă. Fiindcă juriştii Prefecturii au considerat că nu au fost respectaţi toţi paşii organizării referendumului.
„Prefectura a considerat că nu am respectat legea transparenţei, că nu am afişat timp de 25 de zile intenţia de a organiza referendumul pentru ca toată lumea să se poată exprima pro sau contra. În plus, ne-au spus că putem organiza referendumul doar la 30 de zile după ce am decis aceasta în Consiliul Local. Ori, în aceste condiţii şi termene, cel mai repede am putea consulta populaţia pe 11, marţi”, ne-a declarat viceprimarul Szegalmi Gyozo. Încercarea de a consulta populaţia a urmat după o serie de alte decizii radicale privind desprinderea din proiectul Aparegio. Consiliul Local a hotărât, cu unanimitate de voturi, retragerea din acest proiect.
„Vocea poporului ne-a cerut acest lucru. Circa 800 de oameni au semnat că nu vor canalizare”, declara atunci primarul Nagy Gizela. S-a încercat desprinderea Bihariei şi în urma unui vot care a avut loc în cadrul Zonei Metropolitane Oradea. Votul a fost însă mai degrabă politic decât unul bazat pe argumente de ordin tehnic. Comune conduse de primari UDMR s-au abţinut, iar liberalii au decis că Biharia nu se poate retrage.
Din Aparegio s-au desprins Nucet şi Vaşcău, localităţi care nu se aflau cuprinse în prima tranşă de finanţare. Biharia urma să primească însă 5,8 milioane euro pentru a-şi moderniza reţeaua de apă şi canalizare. În prima etapă de implementare a proiectului care trebuia să aibă loc în perioada 2009 – 2013, au fost prinse localităţile Oradea, Beiuş, Tinca şi cele din Zona Metropolitană Oradea: Biharia, Sântandrei, Palota, Girişu de Criş, Tărian, Nojorid, Oşorhei, Alparea şi Fughiu. Valoarea totală a proiectului este de 102 milioane euro.
