După şapte ani de şantier, Cetatea Oradea îşi dezvăluie noua faţă. „Finanţarea europeană a salvat Cetatea”. Afirmaţia îi aparţine lui Dumitru Sim, managerul proiectului menit să pună Cetatea Oradea pe harta turistică a fortăreţelor europene. Realizat în două etape, proiectul finanţat prin Regio a avut o valoarea totală 86,8 milioane de lei. Adică 19,3 milioane de euro. Din aceşti bani, 66,3 milioane de lei au reprezentat finanţarea nerambursabilă europeană, adică 15 milioane de euro. „Cetatea Oradea – complex turistic european – etapa I” şi „Cetatea Oradea – complex multicultural şi multiconfesional – etapa a II-” au fost denumirile celor două finanţări atrase, ce au cuprins obiective precum: Muzeul Cetăţii şi al Municipiului Oradea, ce va îngloba mai multe obiective, printre care Muzeul Pâinii, Lapidarium sau Bibloteca Virtuală. Alte obiective de la Cetate sunt Galeria gastronomică, Strada Breslelor (ateliere meşteşugăreşti), Consorţiu şi complex cultural, Centrul de studii religioase, Casa Căsătoriilor şi nu în ultimul rând Centrul de excelenţă în domeniul culturii şi artelor „Asylum Artorum”. Acest ultim obiectiv cuprinde, practic, şi un hotel al Cetăţii, un spaţiu de cazare ce cuprinde 17 camere spaţioase şi dotate corespunzător, menit să evoce vremurile în care artiştii stăteau în cetate prin voia şi prin grija principelui.

Sit arheologic

În cursul anului 2015, Cetatea Oradea a revenit la viaţă, în noile sale „haine”, o dată cu Zilele Sf. Ladislau, fiind apoi gazda Toamnei Orădene, pentru ca acum să găzduiască Târgul de Crăciun. De alfel, şi programul de Revelion pregătit de Primărie pentru acest an va fi găzduit tot în Cetate.

Cetatea Oradea îşi va continua procesul de reabilitare printr-o etapă a III-a, ce va avea rolul de a reabilita zidurile exterioare şi bastioanele, din ce în ce mai fragile în faţa unei atmosfere cu un grad de aciditate ce se accentuează de la un an la altul, din cauza poluării. Însă, până atunci, şantierele se închid, iar muncitorii ies din Cetate. Rămâne, însă, situl arheologic din curtea interioară, ce dezvăluie fosta catedrală gotică a oraşului. Un sit care debutează în corpurile curţii interioare a Cetăţii şi care continuă firesc, în curte, scoţând până acum la iveală 100 de oseminte umane în curte şi 60 de oseminte în subsolurile corpurilor de clădire. Au ieşit la iveală capele, morminte de sec. XIII-XIV, monede şi bijuterii. De asemenea, se remarcă apropierea zidurilor fostei catedrale gotice (sec. XIV) de rămăşiţele bisericii Sf. Maria Mică, cea care funcţionase între catedrala gotică şi catedrala romanică incendiată în marea invazie tătară din sec. XIII.

Săpăturile arheologice din curtea interioară vor continua încă doi, poate chiar trei ani. Vizitatorii vor avea acces în curtea interioară, printr-un traseu bine delimitat. „Poate cunoaştem doar o treime din ce avem în Cetate şi ar fi o greşeală să oprim săpăturile”, explică Dumitru Sim, convins că parcul arheologic va valoriza Cetatea în anii ce vin.

2016 umple spaţiile

Administraţia Cetăţii estimează că până la primăvară, cele opt corpuri ale Cetăţii vor fi complet ocupate. În Cetate va funcţiona Muzeul Cetăţii şi al Municipiului Oradea. Echipa de la Cetate se ocupă în prezent de întremarea acestui muzeu, care necesită o echipă multidisciplinară, în frunte cu un expert. „Noi avem o poziţie de cumpărare exponate de muzeu. De achiziţie se va ocupa Primăria, prin SEAP. Echipa se va stabili ea singură de ce este nevoie. Noi am solicitat să fie un proiectant, un muzeograf, un arhivar, un bibliotecar”, informează Dumitru Sim, convins că o dată ce Muzeul va fi funcţional, Cetatea va deveni un magnet. De altfel, arată Sim, în lunile mai-iunie 9.000 de persoane au vizitat Cetatea cu ghidaj. „ Au fost foarte multe şcoli din Sălaj, Satu Mare şi Arad, care ne-au contactat prin oradea.travel”, spune managerul de proiect de la Cetate.

Un Muzeu ce se anunţă interesant

Muzeul Cetăţii şi al Municipiului Oradea îşi propune să reconstituie trecutul cât mai fidel, trecând prin toate epocile.

Muzeul din Cetate ce va fi pus în practică în 2016 va prezenta istoria Cetății și Orașului Oradea în ordinea cronologică a evenimentelor, de la începuturi până în zilele noastre. Se vor crea săli unde se vor reproduce evenimente și/sau momente din istoria Cetății sau a Orașului sub forma unor scene – statice sau vivante, funcție de posibilitățile de dotare cu tehnică adecvată. Proiectul cere ca prezentarea să aibă valenţe teatrale pentru a creşte spectaculozitatea Muzeului, urmând să se apeleze la o întreagă scenografie, folosindu-se decoruri, manechine umane, costume de epocă.

Menumorut, Ladislau, Sigismund

Se începe cu Sala „Întemeierea cetăţii orădene”, unde vizitatorul află despre Menumorut, Cetatea de la Biharia, Ladislau I şi despre legenda întemeierii Cetății Oradea, făcându-se analogii cu construcții similare europene. Nu va fi omisă nici legenda carului, sanctificarea regelui Ladislau şi nici tragicul an 1241 – asediul tătar şi relatările călugărului Rogerius, prin lucrarea „Carmen miserabile”. Apar şi Angevinii – Ludovic cel Mare: statuile regilor sanctificați, legendele, Statutele Capitlului. Apoi, epoca lui Sigismund de Luxemburg (rege al Ungariei şi Croaţiei, rege al Boemiei, rege al Germaniei şi împărat romano-german), cel înmormântat în catedrala Cetăţii din Oradea, cu statuia sa ecvestră, vizitele la Oradea etc.

Muzeul prezintă portrete ale lui Ioan Sigismund, Ștefan Bathori, Gabriel Bethlen; date despre arhitecții italieni, iar în sala „Cetatea asediată” sunt prezentate asediile cetății:

– 1290: Roland Borșa, Ladislau IV Cumanul; fotografii Sânnicolau de Beiuș, Cheresig, cetatea refăcută;

– 1474: pașa Ali Oglu, stampă Semendria, reproducere cronici de epocă, icoană Sf. mc. Doroteea etc.;

– 1514: imagini Gheorge Doja, execuția de la Timișoara, hărți răscoală, documente de epocă etc.;

– 1598: stampă asediu, desen Cesare Porta, imagini soldați turci, detaliu stampă Houfnagel(cetatea) etc.;

– 1658: imagini domnitori, Miron Costin, cronica sa; hartă expediție otomană;

– Bocskai: documente despre el, imagini obiecte, date despre bătăliile lui(Almosd, Oradea), tratate etc.;

– curuți: imagini și documente despre Francisc Rakoczi II, asediu, oșteni curuți etc.;

Anii 1526-1660 dau Oradea regală și princiară: Pacea de la Oradea (1538), Marea Căpitănie de Oradea, pentru ca anul 1712 să marcheze instalarea autorităților civile în timpul stăpânirii austriece, iar 1718 să dea primul „Regulament al orașului Oradea”. Muzeul ar urma să prezinte şi procesul cu stăpânul feudal pentru emanciparea orașului (copii după documente ale procesului), iar sec. XIX va aduce unificarea administrativă, crearea administrației moderne şi titlul de municipiu.

 

Mişcarea românească

În sala „Mișcarea națională românească” (a doua ½ a sec. XVIII – 1919) este arătat rolul Episcopiei Greco-catolică: Ep. I. Darabant, S. Vulcan; Supplexul; corifeii Școlii Ardelene la Oradea; Consistoriul Ortodox, fundațiile Em. Gojdu și N. Jiga, implicarea românilor bihoreni în mișcarea națională din Transilvania în a doua ½ a sec. XIX, prin Roman Ciorogariu, Aurel Lazăr, fiind evidenţiată şi Declarația din 12 octombrie 1918 din casa avocatului orădean Aurel Lazăr. Este prevăzută şi o sală intitulată „Viața culturală românească” (sec. XVIII-XX), unde sunt prezentate  lucrările lui Teodor Neș, Nicolae Firu, Aurel Tripon, precum şi Societatea de Leptură, corul Hilaria, publicațiile românești, revista Familia, Asociația ASTRA, societăți culturale românești interbelice, precum şi personalități culturale române din Oradea din această perioadă.

Istorie recentă

Muzeul va evoca şi lucrările edilitare la sf. sec. XIX – începutul sec. XX, ce au transformat oraşul, industrializându-l şi dându-i un aspect modern (iluminatul public, tramvaiul, servicii comunale etc.). Prin sala denumită sugestiv „Oradea în vremuri de restriște”, este arătată Oradea în timpul Revoluției din 1848-1849, apoi revoluția bolșevică, campania din 1919 şi întrarea în oraş a trupelor române conduse de Gen. Traian Moşoiu, aprilie 1919, urmată de instalarea autorităţilor române. Este prezentată şi Oradea celui de-al doilea Război Mondial: Dictatul de la Viena; regimul horthyst, octombrie 1944; instalarea regimului comunist; universul concentraționar comunist – trimitere la secția din corpul K.

Muzeul Multiconfesional va fi dedicat cultelor religioase din Oradea, inclusiv cultul mozaic, istoria evreilor din Oradea aducând la lumină şi tragedia Holocaustului din Oradea.

Săli panoptice

Dintre sălile panoptice ale Muzeului: Sala „Episcopii orădeni, Sala „Sigismund de Luxemburg”, Sala „Vârsta de aur a cetății”. Alte săli: „Ridicarea cetății moderne”, „Cetatea asediată”, „Cucerirea Turcească”, „Cucerirea Austriacă”, „Cetatea austriacă”, „Cetatea în secolul XX”, „Farmacia orădeană”, „Bucătăria medievală”. Muzeul Culturii și Civilizației Orădene va include sălile: „Stampe și hărți” (despre Oradea și Bihor), „Heraldică, medalistică și ex-libris orădean”, „Oradea barocă, romantică și ecclectică”, „Secession – Arta 1900. Oradea interbelică”, „Umanism și Renaștere la Oradea”, „Reforma religioasă. Cultura și școala”, „Spiritualitatea orădeană în Secolul Luminilor”, „Viața culturală românească” (sec. XVIII-XX), „Viața culturală orădeană”(sec. XIX-prima ½ XX), „Artiști plastici orădeni” (sec. XVIII-XX), „Tradiții muzicale orădene” (sec. XVIII-XX), „Trupe și cântăreți orădeni”(a doua ½ a sec.XX), „Presa orădeană”, „Teatrul orădean”, „Istoria fotografiei orădene”, „Învățământul orădean”.