Primăriile Bihorului își fac socotelile pentru gaze

De Veronica Bursaşiu
2Comentarii
Primăriile Bihorului își fac socotelile pentru gaze
După modificarea legii care permite UAT-urilor să facă atribuirea distribuției de gaze, primăriile își fac calculele.

Costuri exorbitante pentru localitățile Bihorului să introducă gazul în regim propriu. De exemplu, o stație de distribuție la Beiuș e estimată de specialiștii din Bacău și Târgu Mureș la valoarea de 10 milioane de euro.

„Nu ar exista o astfel de posibilitate de a investi această sumă din bani proprii, deoarece bugetul nostru e de 10 milioane de lei anual. Eu sunt conștient că toate aceste demersuri de introducere a gazului sunt de durată, dar trebuie să gândim pentru viitor, în perspectiva dezvoltării localității. Există în Bihor o rețea de conducte până la intrarea în Ștei, o rețea care trece și pe lângă Beiuș.

Am început să ne facem socotelile imediat ce legislația a creat această posibilitate, în sensul că mai multe UAT-uri se pot asocia și ulterior să facă demersuri pentru a intra pe fonduri nerambursabile. Tatonări sunt, ceva pași făcuți, în sensul că Transgaz a făcut la Lazuri de Beiuș o stație la care sunt racordate firmele Transilvania. Dar cert e că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – ADI – e necesară. Nici dacă Beiușul ar face, prin absurd, o investiție într-o astfel de stație, noi nu am putea distribui gaz către Finiș, Drăgănești, Budureasa, de exemplu.

Este necesar ca fiecare comună să își facă un serviciu, să delege un operator. Noi am făcut pași, avem o hotărâre de consiliu, dar trebuie ca și celelalte comune să inițieze astfel de hotărâri. Nu cred că trebuie să ne blocăm în discuții fără temei și orizont. Eu nu îmi doresc să conduc această asociere, nici la ADI-ul de la Ștei nu m-am dus eu, am un reprezentant, un om de specialitate, consilier local, un om care are experiența introducerii gazului la firma Transilvania. Și astfel de asociații trebuie să le conducă cine chiar se pricepe”, a explicat primarul Beiușului, Petru Mlendea.

Primăria Beiuș, construindu-și un proiect în care ia în calcul prezența marilor consumatori la Beiuș, se află în posesia a două simulări de studii de fezabilitate și o așteaptă pe a treia. Aceste studii sunt făcute în ipoteza că gazul va fi introdus inițial în două cartiere, acolo unde apa geotermală nu a ajuns încă.

Primarul Beiușului spune că un astfel de studiu are costurile direct proporționale cu lungimea rețelei de gaz. La Beiuș, gazul ar urma să fie introdus în zone compacte, rețeaua fiind relativ scurtă. Unei comune ca și Drăgăneștiul îi vor crește costurile mult, raportat la faptul că rețeaua trebuie introdusă în zece localități aparținătoare.

Intenția primarului de Beiuș e aceea de a obține suport pentru studiile de fezabilitate prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Petru Mlendea e gata ca, în cadrul asocierii, Beiușul să pună bazele unui modul în care să fie cuprinse probleme de legislație, urbanism, cu ajutorul juriștilor, al arhitectului din aparatul propriu, de serviciile cărora Primăria Beiuș beneficiază, spre deosebire de comunele limitrofe.

În condițiile în care Beiușul, dacă mai are un foraj de apă geotermală, obține independența din perspectiva încălzirii, primarul Mlendea spune că totuși trebuie să existe încă o sursă alternativă la apa geotermală, și aceasta este gazul.

Petru Mlendea asigură consumatorii că prețul încălzirii cu gaz e comparabil cu cel pe apă termală, mai ales în condițiile în care modulele ar putea fi încălzite cu apă termală. Varianta introducerii gazului la Beiuș e interesantă și din perspectiva în care Beiușul se pregătește să-și primească marii consumatori în parcul industrial, iar rețeaua de gaz trece prin apropiere.

Tinca, de una singură

Cea mai atractivă localitate din perspectiva introducerii gazului este Tinca. Aceasta și fiindcă conducta de gaz trece la aproximativ 500 m de comună.

„Noi am purtat discuții despre această problemă cu un an înainte. Mă bucur că a apărut acest context legislativ și putem face pași concreți înainte, aceasta fiindcă nu doream să ne umplem primăria de SF-uri și să rămânem cu ele. Acum suntem încurajați de faptul că lucrurile se derulează în mod mai serios. Asta fiindcă atunci când am fost la o primă întâlnire pe tema gazului am fost doar două comune: Tinca și Tileagdul.

Analizând situația, Tinca ar alege să meargă în mod independent în acest proiect, iar dezavantajele de care cred că ne vom lovi în ADI țin de faptul că pot apărea blocaje, de faptul că unele primării ar putea să nu aibă bani, să-și dizolve consiliile locale. Sunt situații pe care le-am mai întâlnit. Tot ce sper e ca noi, cei care am opta să mergem singuri, să nu fim discriminați, în sensul că cei din ADI să primească fonduri și noi nu. Se vorbește acum de finanțarea studiilor prin PNDL III, și analizez și această situație.

Există discuții cu un investitor care are capacitatea de a construi rețelele de gaz din Tinca, și are și capacitatea ca după investiții de milioane de euro să își permită să amortizeze în timp investiția. Eu cred că acum totul se reducere la finanțare, și trebuie să ne punem problema și în termenii în care în Ungaria sunt racorduri care exploatează conductele de gaz în proporție de 85-90%, iar la noi proporția de exploatare e de doar 35%”, anticipează primarul de Tinca, Teodor Coste.

Fac ADI

Primarul Aleșdului, Ioan Todoca, spune că va pune chiar luna viitoare bazele unei ADI din care vor mai face parte Aștileul, Țețchea și Tileagdul. Actualmente, rețeaua de gaz s-a oprit la 12 km de Aleșd, la Uileac. Primarul Todoca spune că proiectul e blocat acolo de 10 ani, dar acum legea permite exproprierea oamenilor prin al căror teren trec conductele, gazele naturale având statut de utilitate publică.

Lipsa gazului a dus în trecut la închiderea Fabricii de sticlă a actualului consilier județean Florin Oros, deoarece în lipsa rețelei de gaze naturale costurile de producție erau prea încărcate. „Orice investitor serios are nevoie de apă, canal, curent și gaz”, spune primarul Todoca, considerând că introducerea gazului ar putea relansa activitatea economică în oraș și în zonă.

Greu de reziliat

La Ștei există o situație aparte. Orașul are semnat un contract de concesiune cu italienii de la Melfi din 2012. Ministerul Energiei semnase cu Melfi acest contract, după organizarea unei licitații pe Legea 123/2012.

„Cu greu am reușit să-i determinăm pe administratorii Melfi să rezilieze acest contract, după ce 7 ani nu au făcut nimic din lucrare. Rezilierea am obținut-o abia la începutul lui 2018, după care am demarat toate formalitățile pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate, pe care l-am finalizat, obținând și toate avizele necesare de la autoritățile competente: CNAIR, SNCFR, Apele Române, Electrica.

Acest studiu de fezabilitate vizează exclusiv Șteiul și zona viitorului parc industrial, care va fi amplasat lângă DN 75 și în proximitatea depozitului de explozibili. Chiar dacă aveam toate temele făcute, Primăria Ștei nu putea scoate la licitație concesiunea de gaze pentru oraș, conform Legii 123/2012, și la cererea mai multor primării din întreaga țară această lege s-a modificat și completat în acest an, cu Legea 167/10 iulie 2018, pentru ca primăriile să poată organiza atribuirea distribuției de gaze și Ministerul Energiei să nu mai aibă acest atribut.

Deci în acest moment, primăria orașului nostru este pregătită să facă atribuirea distribuției de gaze pentru oraș, dar acest lucru nu poate fi realizat, deoarece nu au apărut încă normele de aplicare la Legea 167/2018, care a fost promulgată în 29 iulie de Președintele țării. Normele metodologice vor stabili modalitatea prin care va putea fi atribuită concesiunea de gaze către populație, instituții și societăți comerciale în orașul nostru. Ele sunt în dezbatere publică și avem promisiunea că se vor publica în câteva săptămâni.

Magistrala de gaz la care se vor racorda toate primăriile și firmele particulare constituite în consumatori individuali pornește din zona Salonta-Ciumeghiu, are terminalul în satul Hotărel și nu străbate orașului Ștei. Pentru ca orașul Ștei să se racordeze la această magistrală este nevoie să dețină o suprafață de teren pe care să construiască o stație de reglare, măsurare și predare”, explică primarul Șteiului, Iulian Balaj.

Stația ar putea fi amplasată în Ștei, cu acces direct dintr-un drum public, unde ar dispune de teren fără să mai fie nevoie să-l cumpere, dar până în orașul Ștei ar necesita să construiască o conductă de aducțiune din magistrală până la acest teren, sau Primăria Ștei ar putea să cumpere un teren în Hotărel, în zona prin care trece magistrala, care să aibă acces direct dintr-un drum public – accesul direct este o condiție impusă de Transgaz pentru aprobarea proiectului. În ambele situații, stațiile vor trebui predate Transgaz cu titlu de proprietate.



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor