Totul despre votul uninominal

Totul despre votul uninominal
Ce este scrutinul uninominal şi cum funcţionează el în Europa. Care sunt avantajele şi dezavantajele lui?


<RTE>Introducerea scrutinului majoritar uninominal în alegerile parlamentare revine în mod regulat în discuţia publică din România. <BR />Partid Democrat şi-a făcut din introducerea acestui mod de scrutin unul dintre principalele puncte al platformei sale. <BR /><BR />Liderul Partidului Democrat, Emil Boc, a afirmat că îi va propune premierului Tăriceanu angajarea răspunderii guvernului în Parlament în vederea trecerii la scrutinul uninominal. <BR /><BR />Principalul partid de opoziţie, PSD susţine şi el în mod declarativ o astfel de schimbare şi dintre partidele parlamentare doar PRM s-a opus în trecut scrutinului uninominal. <BR /><BR />Sondajele de opinie arată un sprijin masiv al electoratului pentru acest tip de scrutin. <BR /><BR />Totuşi, deşi este un scrutin mai simplu în teorie, implicaţiile sale sunt mult mai complicate decât lasă să se înţeleagă declaraţiile categorice de susţinere ale majorităţii clasei politice. <BR /><BR /><BR />Scrutinul majoritar uninominal – o excepţie în Europa<BR /><BR /><BR />Camera Comunelor este una dintre cele două camere parlamentare din Europa alese prin scrutin majoritar uninominal <BR /><BR />Scrutinul majoritar uninominal prevede alegerea unui singur deputat într-o circumscripţie, candidatul care întruneşte cel mai ridicat număr de voturi. <BR /><BR />El poate avea loc într-un singur tur, ca în Marea Britanie sau în două tururi, ca în Franţa, modul de alegere fiind similar cu cel de la scrutinul de primar în România. <BR /><BR />Puţini ştiu însă,iar politicienii din România nu o spun niciodată, cele două ţări menţionate, Marea Britanie şi Franţa, sunt singurele din Europa care întrebuinţează exclusiv acest mod de scrutin la alegerea parlamentului. <BR /><BR />În rest, doar Albania alege parlamentul în mod preponderent – 100 din cei 140 de deputaţi prin scrutin majoritar uninominal. <BR /><BR />Germania, Macedonia, Lituania, Ungaria folosesc sistemul mixt, uninominal şi de listă, iar Republica Irlanda are un sistem care combină scrutinul nominal cu reprezentarea proporţională, acel al votului unic transferabil. <BR /><BR />În rest, toate ţările din Europa folosesc scrutinul proporţional de lsită, în diferite variante. <BR /><BR />În Grecia, listei clasate pe locul întâi îi este atribuită automat majoritatea absolută a mandatelor în Parlament. <BR /><BR />Mituri şi realitate <BR /><BR />Unul dintre miturile despre scrutinul uninominal este că cetăţeanul are posibilitatea să aleagă persoana pe care o doreşte în parlament. <BR /><BR />Afirmaţia e doar parţial adevărată, deoarece marea majoritate a candidaţilor cu şansă au învestitura unui partid. <BR /><BR />Faptul că un singur deputat în circumscripţie e ales, duce la situaţii în care majoritatea alegătorilor din circumscripţie rămân nereprezentaţi, în condiţiile obţinerii unui scor de sub 50 la sută de către câştigător.<BR /><BR />Pe plan naţional, efectele scrutinului majoritar uninominal sunt dramatice în favoarea partidului clasat pe primul loc.<BR /><BR />Astfel, în alegerile parlamentare din Marea Britanie din 2005, Partidul Laburist s-a situat pe primul loc cu 35 la sută din voturi, dar a obţinut 55 la sută dintre mandatele de deputaţi, adică s-a situat pe primul loc în 55 la sută dintre circumscripţii. <BR /><BR />Partidele mari în avantaj<BR /><BR /><BR />În Adunarea Naţională a Franţei UMP are 357 de deputaţi din 577, cu doar o treime din votul popular. <BR /><BR />În Franţa, distorsiunea e şi mai mare, Uniunea pentru o Mişcare Populară a înregistrat în primul tur de scrutin al alegerilor parlamentare din 2002 33,8 la sută din voturi, obţinând în final 357 de mandate, adică 62 la sută din total. <BR /><BR />Pe cât de avantajos este scrutinul majoritar uninominal pentru partidele mari, pe atât de dezavantajos este pentru partidele mici.<BR /><BR />De pildă, în 2005 în Marea Britanie, Partidul Liberal Democrat a fost credit cu cu un scor de 22 la sută, dar ocupă doar 62 de circumscripţii din 646, adică sub 10 la sută. <BR /><BR />În Franţa efectul este şi mai pervers, Frontul Naţional (FN) a obţinut 11 la sută din voturi, dar nu are nici un deputat, pe când Uniunea pentru Democaţia Franceză (UDF) şi Partidul Comunist (PCF) au obţinut câte 4,8 la sută (deci împreună mai puţin decât FN), dar au câte 29 şi respect 21 de deputaţi. <BR /><BR />Explicaţia: FN este izolat, datorită imaginii sale “extremiste”, ceea ce nu i-a adus aliaţi în puţinele circumscripţii unde a reuşit să intre în turul doi – poate de aceea şi PRM, aliatul FN în Parlamentul European, se opune scrutinului majoritar uninominal. <BR /><BR />Se votează de fapt partide, nu persoane<BR /><BR />Un alt mit al scutinului uninominal este că se votează persoane, nu partide. <BR /><BR />O privire asupra compoziţiei Camerei Comunelor din Marea Britanie şi Adunării Naţionale a Franţei spulberă imediat acest mit. <BR /><BR />Din 646 de deputaţi britanic unul singur este independent, iar din cei 577 de deptaţi francezi niciunul nu este independent. <BR /><BR />Chiar şi în Congresul Statelor Unite, unde personalitatea candidaţilor contează mai mult în alegeri sunt doar 2 independenţi din 535 de parlamentari, restul de 533 aparţinând celor două mari partide, Republican şi Democrat. <BR /><BR />În fapt, spre deosebire de alegerile de primar, post unic, cu puteri importante pe plan local, în alegerile parlamentare alegătorii optează pentru un guvern, iar deputaţii nu sunt decât oamenii de sprijin ai acestui guvern, care izolaţi nu au nici o şansă în parlament. <BR /><BR />Există de asemenea zone unde unele partide nu au nici o şansă. <BR /><BR />De pildă, în majoritatea circumscripţiilor din Marea Britanie se aleg de 100 de ani numai deputaţi ai Partidului Laburist, de unde şi gluma că acolo s-ar alege şi un măgar, dacă ar fi învestit de Laburişti. <BR /><BR />Iar în unele circumscripţii prospere din sud-estul Angliei, de peste 100 de ani sunt aleşi doar deputaţi Conservatori. <BR /><BR />Scrutinul majoritar uninominal este însă un instrument foarte eficient de schimbarea a unui guvern. <BR /><BR />Miniştri ai unui guvern impopular cad pradă în circumscripţiile lor în faţa unor iluştri necunoscuţi din partidul de opoziţie, întărind ideea că votul pentru o persoană nu e decât o iluzie. <BR /><BR />Şi acesta este unul dintre avantajele practice ale scrutinului majoritar uninominal, acela de a elimina partidele mici şi de duce la guverne stabile, monocolore. <BR /><BR />Sistemele proporţionale dau o influenţă disproporţionat de mare partidelor mici, ducând adeseori la şantaj politic, precum în Israel, Italia sau chiar Germania. <BR /><BR />Delimitarea circumscripţiilor<BR /><BR /><BR />Elbridge Gerry a iniţiat practica delimitării corupte a circumscripţiilor electorale <BR /><BR />În mod inevitabil, cum din fiecare circumscripţie este ales un singur parlamentar, dimensiunea circumscripţiilor variază. <BR /><BR />În Marea Britanie, dimensiunea circumscripţiilor variază de la 50 de mii (uneori cjhiar şi mai mici în cazul unor insule de pe coastele Scoţiei) la peste 100 de mii de alegători. <BR /><BR />În afară de această inegalitate, mai intervine şi delimitarea circumscripţiilor. <BR /><BR />Aici poate fi practicat aşa zisul “gerrymandering” (după numele lui Elbridge Garry, guvernator al statului american Massachussets la începul secolului XIX), adică trasarea incorectă a circumscripţiei în vederea obţinerii unui avantaj electoral. <BR /><BR />Un astfel de exemplu poate apărea şi în România, mai ales în zonele locuite de minorităţi etnice. <BR /><BR />De pildă, judeţul Mureş alege 4 sentaori şi la de mai multe cicluri electorale 2 aparţin UDMR, iar ceilalţi 2 celorlalte partide, “româneşti” să le zicem, în linii mari reprezntând compziţia etnică a populaţiei din judeţ. <BR /><BR />Se poate imagina o variantă în care, prin scrutin uninominal UDMR să obţină toţi cei 4 senatori, după cum în alte variante de circumscripţie UDMR să nu obţină niciun senator în judeţul Mureş. <BR /><BR />În concluzie, scrutinul majoritar uninominal are avantaje şi dezavantaje. <BR /><BR />Principalul avantaj este simplitatea pentru alegător şi rezultatele decisive, iar dezavantajele includ distorsionarea reprezentării în favoarea partidelor mici şi excluderea de la reprezentare a unui important procent al populaţiei. <BR /><BR /><BR />SURSA:BBC<BR /><BR /></RTE>



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !