1. De ce se cere non-stop distanțare „socială”? Asta se dorește?? Altă explicație nu e, fiindcă vorbim, în fapt, de distanțare fizică, pentru limitarea răspândirii Covid. Oamenii socializează, nu sunt distanțați social, chiar și izolați în case.

[eadvert]

În schimb, dacă se dorește inocularea distanțării sociale, poate, în timp, cu astfel de spălări pe creieri, se va reuși.

2. Graficele actuale arată că pandemia a luat amploare după ce „s-a ieșit din starea de urgență”. Păi atunci am stat degeaba în izolare. De la început nu trebuia să fim opriți în case. Modelul țărilor scandinave o demonstrează.

3. Cum se va derula acum viața în creșe și grădinițe și cum va fi după trecerea pandemiei? Majoritatea micuților de la creșe și grădi plâng și se liniștesc doar când sunt luați în brațe, pupați, mângâiați. Acum, acest lucru e interzis, copiii nu au voie să schimbe jucării între ei – ceea ce nu văd cum ar fi posibil. Și li se va spune să păstreze distanță fizică – lucru aproape imposibil de realizat, nu ai cum să oprești copiii să nu se joace împreună. Dar micuții vor trăi cu ideea inoculată, crezând că așa e normal: să păstrezi distanța fizică, să nu mângâi pe nimeni, să îl lași pe cel de lângă tine să plângă până vomită, să pari copilului că nu ai suflet. Dar apoi, după pandemie, cum îi vei convinge pe acești copii că normalul din pandemie e, de fapt, anormal? Ce generații de oameni vom avea? Sau se pregătește mai acut o adevărată distanțare socială, să moară un om pe stradă lângă tine și tu să nu îi sari în ajutor?

Oamenii sunt scântei și suflete și au fost lăsați pe pământ să viețuiască împreună, nu distanțați fizic și nici social. Dar acum tindem să ajungem inferiori chiar și maimuțelor, din cauza unor „lideri” obsedați de control.

O.Ș., A.M.Ș.