Legat de subiect, Eurofound (Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață) a prezentat în februarie raportul anual asupra salariului minim. România nu are un tablou prea strălucit: 21% dintre români câștigă salariul minim (față de 5% media europeană) – ultimul loc în Europa; salariul minim în România este de 466 euro – al treilea cel mai mic (după Bulgaria și Letonia), mult sub media europeană. Raportul face și recomandări: salariul minim ar trebui să ajungă la 60% din salariul mediu național, asigurarea unui venit salarial net minim pentru lucrători, adecvarea salariului minim cu un nivel de trai decent (coșul minim de consum de la noi), stabilirea salariului minim pe regiuni (România ocupă locul 2 în Europa, după Ungaria, din perspectiva diferențelor de salarii dintre regiuni). În urma izbucnirea pandemiei, care a afectat preponderent industrii cu lucrători plătiți cu salarii mici (turism și retail), Comisia a lansat, la 3 iunie, un nou document de consultare pe tema salariului minim.

Situația din România

Salariul minim a crescut cu 78% în ultimii 4 ani de la 1.250 lei în mai 2016 la 2.230 lei în ian. 2020, cu mult peste creșterea de 20% a productivității muncii. Există și o inițiativă legislativă pentru corelarea salariului de bază minim brut cu salariu mediu brut pe economie, astfel ca până la 31 decembrie 2024 acest raport să ajungă la 60%. Inițiativa a fost votată în Senat, fiind la Camera Deputaților pentru aprobare.

Coșul minim

În plus, o altă inițiativă legislativă propune modificarea legii privind coșul minim de consum lunar. Practic, formula de estimare a coșului minim lunar stabilită în anul 2000, este înlocuită cu un model elaborat de experți ai Syndex (consultant pentru sindicate europene) și ai Academiei Române. În tabelul de mai jos este prezentată calculația coșului minim de consum, pe baza noului model, actualizată la septembrie 2019, detaliată pe capitolele de cheltuieli necesare asigurării unui trai decent. Conform inițiativei, coșul minim lunar trebuie să stea la baza fundamentării salariului minim. Proiectul a fost aprobat în parlament, dar a fost atacat la Curtea Constituțională de către PNL, procedura fiind în curs.

[eadvert]

COVID-19 a acutizat problema socială în economiile europene puternice, iar cele dependente de acestea, cum este cazul României, vor fi nevoite să se adapteze. Inițiativele legislative actuale, deși criticate de mediile liberale de gândire economică, ca fiind ingerințe politice și administrative între partenerii sociali, reprezintă realități sociale inevitabile. Antreprenorii români, inclusiv cei bihoreni, trebuie să fie pregătiți pentru viitor: echilibrarea veniturilor între angajați, creșterea productivității prin calificare, substituirea muncii necalificate cu automatizări, externalizarea proceselor.

ADRIAN MADAR adrian_madar@yahoo.com