În vârstă de 37 de ani, Kris se află la cel de-al optulea său sezon la echipa „leilor roșii”. El a stabilit în actuala ediție două recorduri remarcabile: a devenit cel mai bun marcator all tine din FIBA Europe Cup, cu 1006 puncte înscrise; totodată, a depășit borna de 1.000 de puncte marcate la turneele finale din Liga Națională, având acum 1007 puncte.

Kris Richard ne-a acordat un interviu despre întreaga sa carieră la echipa roș-albastră.

Bihon.ro: Ești un veritabil om al recordurilor. În acest sezon ai devenit cel mai bun marcator din FIBA Europe Cup, cu 1007 puncte înscrise, iar acum ai trecut de 1.000 de puncte marcate în turneele play off ale Ligii Naționale. Cum comentezi aceste recorduri?

K.R.: Este și meritul colegilor mei. Ei mă împing mereu să fac mai mult și să fiu cât mai bun pentru echipa mea. Iar fără această încredere venită din partea tuturor, nu aș fi putut obține niciunul dintre aceste recorduri. Așa că vreau să aduc mulțumiri în acest sens membrilor staff-ului tehnic și colegilor de echipă, care m-au ajutat să realizez aceste lucruri.

Bihon.ro: Ești unul dintre cei mai buni jucători ai echipei la vârsta de 37 de ani, într-un moment în care alți jucători au renunțat deja la activitate. Cum îți explici această longevitate extraordinară? Cum reușești să joci atât de bine?

K.R.: Nu știu. Chiar nu știu. Nu am fost niciodată genul de persoană care să renunțe la ceva. Iar când jocurile devin dificile, încerc doar să dau tot ce am mai bun și să depun acel efort pe care ceilalți să își dorească să îl urmeze. Asta este cea mai bună explicație pe care o pot oferi. Încerc mereu să dau tot ce pot. Și sper că îi pot inspira și pe colegii mei să mă urmeze.

Bihon.ro: Ești la al optulea sezon alături de echipa CSM Oradea. Care sunt cele mai frumoase amintiri din cariera ta la Oradea?

K.R.: Cele mai frumoase amintiri? Cred că faptul că am văzut clubul și orașul crescând. Când am venit prima dată aici, lucrurile erau foarte diferite, atât în oraș, cât și la club. A fost o binecuvântare pentru mine să văd cum a evoluat totul, fiind prezent și făcând parte din acest proces. A fost o experiență extraordinară pentru mine personal. De asemenea, faptul că am construit relații cu atât de mulți colegi de echipă de-a lungul anilor este tot o binecuvântare. Și încă prețuiesc acele relații și în ziua de azi. Țin legătura cu toată lumea.

Bihon.ro: Care sunt cele mai mari dezamăgiri?

K.R.: Dezamăgiri? Nu știu. Poate că încă vreo câteva titluri ar fi fost frumoase. Dar nu am prea multe dezamăgiri. Sunt foarte mândru de felul în care am evoluat de-a lungul anilor, indiferent de echipe, de momentele bune sau rele. A fost, per total, o experiență extraordinară.
Așadar, dezamăgiri? Ar putea fi ultima finală pe are am pierdut-o (în Cupa României – n.red.)? Poate pentru fani, dar noi am jucat, am dat totul și am făcut tot ce am putut. Iar asta este tot ce pot cere, chiar dacă am fost învinși.

Bihon.ro: Cum îți petreci timpul liber? Cum este viața în orașul nostru comparativ cu viața de acasă, din Statele Unite?

K.R.: Viața de aici este diferită. Acasă va rămâne mereu acasă. Nimic nu se compară cu asta. Aici nu prea am mult timp liber, pentru că sunt mereu la sală. Dar încerc să petrec cât mai mult timp cu familia mea și să mă asigur că experiența de aici este una bună. Iar acasă sunt un familist convins. Îmi place să petrec timp cu fiul meu. Este prima lui experiență în România. Este minunat să îl urmăresc descoperind totul pentru prima dată și adaptându-se stilului de viață european.

Bihon.ro: Aceasta era următoarea întrebare. Povestește-ne câteva lucruri despre familia ta. Știm că fiul tău joacă baschet la academia CSM Oradea.

K.R.: Da, fiul meu face parte din organizația CSM Oradea. L-au primit foarte bine în echipa de baschet și se bucură de fiecare moment. Se simte bine, îi place foarte mult aici. Școala nu chiar atât de mult, dar baschetul da.

Bihon.ro: La ce școală merge?

K.R.: La Școala internațională din Oradea.

Bihon.ro: Cu ce colegi de echipă te-ai înțeles cel mai bine? Cu cine ai avut cea mai bună conexiune în anii petrecuți la echipa noastră?

K.R.: M-am înțeles bine cu toți colegii mei. Vreți să îi numesc pe toți? Sunt foarte mulți: Jordan Watson, Aaron Broussard, Nigel Pearson, Eric Neal, Todrick Gotcher, Abdul Gadi, Vaidas Kariniauskas, Arturas Valeika, Martin Zeno, Brandon Brown. Lista continuă. Fiecare coleg din fiecare sezon. Nu vreau să uit pe nimeni, pentru că toți colegii mei au avut un rol important în perioada petrecută aici. Cu siguranță și-au pus amprenta asupra vieții mele. Îmi cer scuze dacă am omis vreun nume, dar toți colegii mei au fost o adevărată binecuvântare pentru mine de-a lungul anilor.

Bihon.ro: Ce înseamnă baschetul pentru tine? Ce loc ocupă în viața ta?

K.R.: Este o întrebare retorică. Baschetul este literalmente viața mea, are un impact major asupra vieții mele.

Bihon.ro: Care sunt planurile tale de viitor după ce îți vei încheia cariera? Presupun că nu vei putea sta departe de baschet.

K.R.: Nu știu încă sigur. Am câteva proiecte în afara terenului, care au continuat să funcționeze și cât timp am fost plecat. Cu siguranță mă voi implica mai mult în aceste proiecte după ce mă voi retrage. Poate voi antrena, poate voi deveni manager. Cum am spus, fiul meu este abia la început cu baschetul. Voi fi alături de el în dezvoltarea sa. Nu voi renunța niciodată complet la baschet.

Bihon.ro: În toți anii petrecuți la Oradea ai avut un singur antrenor, Cristian Achim. Cum comentezi decizia lui de a pleca de la echipă la finalul acestui sezon?

K.R.: Nu sunt deloc fericit. Antrenorul este probabil principalul motiv pentru care am continuat să revin aici, pentru care încă sunt aici. Să îl văd plecând… nu va mai fi la fel. Nu voi mai fi același fără antrenorul Cristian Achim. A fost unul dintre cei mai mari motivatori ai mei aici. Cu siguranță va fi greu să intru în fiecare zi în această arenă fără el.

Bihon.ro: Ce fel de antrenor ți-ai dori pentru sezonul următor?

K.R.: Nu este treaba mea. Eu sunt jucător, nu eu aleg antrenorii. Sunt sigur că orice antrenor considerat potrivit de conducere va face o treabă extraordinară. Vom lupta pentru el și vom lupta pentru Oradea, la fel ca întotdeauna.

Bihon.ro: Care sunt așteptările tale de la finala acestui sezon împotriva marii rivale U-BT Cluj?

K.R.: Ce alt răspuns ar putea exista în afară de victorie? Acesta este obiectivul nostru, aceasta este dorința noastră și vom face tot posibilul să ne atingem scopul.

Bihon.ro: Ești un adevărat model pentru copiii din Oradea care joacă baschet. Ce vrei să le transmiți?

K.R.: Cred că, în primul rând, să creadă în ei înșiși. Atâta timp cât ei cred că pot realiza ceva, aceasta este cea mai mare motivație pe care o pot avea. Auto-motivația și încrederea în tine însuți. Asta m-a învățat tatăl meu și acesta este genul de încurajare pe care mi l-a oferit mama mea: să cred mereu că pot face orice. Pe mine m-a ajutat. Pentru mine a funcționat. Sfatul meu pentru fiecare tânăr baschetbalist este simplu: nu renunțați și credeți în voi înșivă.