Ultimul concert al Filarmonicii de Stat Oradea din cadrul stagiunii 2022-2023 face parte din proiectul cultural „Fil Nouveau/Feel young”, care aduce pe scenă tineri instrumentiști, alături de orchestra filarmonicii orădene.

Concertul va avea loc joi, 29 iunie, la ora 19, la sala de concerte „Enescu – Bartók”. La pupitrul dirijoral se va fla maestrul Adrian Morar. Soliștii evenimentului vor fi Ion Lianu Popa – clarinet, Ilinca Forna – violă, Filip Cușmir – vioară, Ioana Tomescu – clarinet, Maria Pîrvulescu – pian, Paul Florescu – pian.

Programul concertului cuprinde lucrări din sfera germană de compoziție, din diferite perioade stilistice, începând cu finele secolului XVIII până în secolul XXI. Concertele scrise pentru diferite instrumente solistice și orchestră fac parte din creația compozitorilor Carl Maria von Weber, Franz Anton Hoffmeister, Max Bruch, Carl Nielsen, Felix Mendelssohn și Robert Schumann.

Prima lucrare din concert va fi „Concertul nr. 1 pentru clarinet și orchestră în fa minor, op. 73” de Carl Maria von Weber. Lucrarea a fost scrisă pentru clarinetistul Heinrich Bärmann în anul 1811. Compoziția a fost apreciată încă de la început, fiind considerată drept una dintre cele mai importante lucrări din repertoriul de clarinet. Premiera concertului a avut loc la München, la 13 iunie 1811, în sală fiind prezent regele Maximilian I Joseph al Bavariei.

Una dintre lucrările care pun în eidenţă viola este „Concertul pentru violă si orchestră în Re major IFH 69” de Franz Anton Hoffmeister”, iar în concertul orădean se vor interpreta partea a II-a și a III-a. Lucrarea este una dintre cele mai reușite compoziții din creația lui Hoffmeister, însă nu se cunosc multe informații despre scrierea acesteia. Concertul se presupune că a fost scris înainte de 1799, fiind unul dintre cele mai rafinate concerte de violă din clasicismul vienez, foarte apropiat de stilurile lui Mozart și Haydn. Compoziția lui Hoffmeister și „Concertul pentru violă în Re Major” de Carl Stamitz, reprezintă cele mai frecvent interpretate lucrări de violă.

Vioara va fi pusă în evidenţă în partea a III-a din „Concertul pentru vioară și orchestră în sol minor, op. 26” de Max Bruch. Este una dintre cele mai cunoscute concerte de vioară și alături de „Fantezia scoțiană” constituie cele mai importante compoziții din creația lui Bruch. Prima variantă a lucrării datează din 1866, iar la premiera din același an, Bruch s-a aflat la pupitru și Otto von Königslow la vioară solistică. La revizuirile ulterioare a contribuit și celebrul violonist Joseph Joachim, iar varianta actuală este cea finalizată în 1867. Premiera acesteia l-a avut pe Joachim ca protagonist și a avut loc la Bremen, în 7 ianuarie 1868.

Va urma „Concertul pentru clarinet și orchestră, op. 57”, partea I. Compozitorul danez Carl Nielsen a finalizat compoziția în anul 1928, aceasta fiind scrisă pentru clarinetistul Aage Oxenvad. Lucrarea a apărut într-o perioadă foarte dificilă din viața compozitorului. Avea deja 63 de ani și își câștigase admirația în Scandinavia, însă era dezamăgit de faptul că muzica sa nu a fost apreciată pe o scară mai largă și totodată complexat de faptul că zilele îi sunt deja numărate.

Primul concert de pian din creația lui Mendelssohn este scris în 1830-1831 și poartă numele de „Concert pentru pian și orchestră nr. 1, op. 25 în sol minor”, din care joi se vor interpreta părțile a II-a și a III-a. A fost compus pe parcursul călătoriei lui Mendelssohn în Italia, în perioada în care se afla la Roma. La fel ca și concertul beethovenian, și acesta este dedicat unei pianiste, Delphine von Schauroth, pe care compozitorul a cunoscut-o la München. Aici a avut loc și premiera concertului, avându-l în calitate de solist chiar pe Felix Mendelssohn.

Programul de joi se va încheia cu partea I din „Concertul pentru pian și orchestră în la minor, op. 54” este singurul concert de pian pe care l-a scris Schumann vreodată. Compozitorul a mai încercat să compună lucrări pentru pian și orchestră, însă niciuna nu a fost finalizată.

[eadvert]