JB & BIHON: Dle prefect, în contextul pandemiei Covid-19, bihorenii sunt interesați să afle câte persoane se află în carantină, în județul nostru, în acest moment.
DUMITRU ȚIPLEA: Puțin peste 10% din totalul persoanelor carantinate din toată țara se află în județul Bihor. Ceea ce înseamnă că aproximativ 1.400 de persoane avem azi, în carantină, în județ. Însă la frontieră, continuă să se prezinte zilnic zeci de persoane venite din Europa. Până acum câteva zile, vorbeam despre sute de persoane pe zi, însă se pare că unii au înțeles că, dacă valul mare de repatrieri nu se mai domolește, vom fi nevoiți să apelăm la centre de carantinare în regim de campanie.
Și până acum am fost nevoiți să luăm măsuri specifice pentru a-i conștientiza pe cei din afara granițelor că nu slăbim sub nicio formă măsurile impuse prin ordonanțele militare.

JB & BIHON: Sunt nemulțumiri ale celor aflați în carantină, privind condițiile de cazare și de hrană. Cum le răspundeți și în ce măsură este relevant profilul psiho-social al celor carantinați?
D.Ț.: În județul Bihor, noi am pus la dispoziție hoteluri de 3 stele pentru carantinați. Statul Român suportă un cost hotelier de 230 de lei/zi/persoană și o normă de hrană de 70 de lei/zi/persoană. Este un cost unic, de referință, stabilit la nivel național. Acest efort financiar are rolul de a împiedica răspândirea coronavirusului în societate.
În ceea ce privește profilul unora dintre carantinați, datele noastre arată că, în acest moment, marea majoritate a acestora este de etnie rromă, repatriați în ultima perioadă, pe fondul răspândirii pandemiei în Europa.

JB & BIHON: Ce se întâmplă cu cei care sunt testați în carantină, iar rezultatul iese pozitiv?
D.Ț.: La nivel național, nu se face testarea carantinaților, decât dacă persoanele prezintă simptomatologie. Prin excepție, județul Bihor este singurul județ care testează toate persoanele aflate în carantină, cu sau fără simptome, la finalul perioadei de 14 zile.
Dacă sunt pozitivi asimptomatici, îi cazăm în centrele de pozitivi asimptomatici (Hotel Ceres din 1 Mai – n.red). Dacă prezintă simptome, sunt internați în mod automat la Spitalul Municipal și intră în schema de tratament.

JB & BIHON: Știm că virusul se transmite acum și intracomunitar. Cum protejați populația? Concret, ce măsuri de testare se iau pentru ca statisticile oficiale să reflecte cât mai bine realitatea, în județul nostru?
D.Ț.: În județul nostru nu există situații de transmitere intracomunitară extinsă. De peste o săptămână, am introdus o metodă de testare de tip pooltesting, care presupune o metodă epidemiologică, ținând cont de criterii sociologice. Suntem singurul județ care facem asta. Astfel, putem verifica situația unui grup mai mare de persoane, cu un număr mai mic de teste.

JB & BIHON: Câte persoane au fost testate astfel, în județul Bihor, până acum, și care este profilul comunităților-țintă care sunt avute în vedere?
D.Ț.: Deja au fost testate câteva eșantioane. Cele negative au fost lăsate acasă, din carantină. Iar grupurile care au ieșit pozitiv, au fost testate ulterior la nivel individual. Acum vom utiliza această metodă de testare pentru comunitățile care pot prezenta riscuri, compacte și foarte omogene. Știm că există în continuare comunități, la nivelul județului, unde nu sunt respectate măsurile sanitare, inclusiv cele ce țin de distanțarea fizică între membrii comunității.
Azi (ieri – n.red.), a avut loc o ședință tehnică la care au participat reprezentanți din toate spitalele județului, fiind instruiți de către DSP Bihor despre întreaga procedură privind modul de prelevare al acestor probe.

JB & BIHON: Unde și cât de frecvent se vor face aceste testări eșantionate?
D.Ț.: Acolo unde situația o va impune, în comunitățile care vor prezenta riscuri. Legat de costuri, țin să precizez că aceste probe sunt suportate de Spitalul Clinic Județean și Primăria Oradea. Trebuie să recunosc, totuși, că mi-aș dori o mai mare implicare și din partea Consiliul Județean Bihor. Consider că așa ar fi corect, ca și CJ Bihor să fie mai prezent în lupta aceasta. Azi, problema sanitară este primordială.

JB & BIHON: Știm că mulți cetățeni s-au repatriat din Belfast, Irlanda de Nord. Unde s-au stabilit aceștia și care sunt riscurile pe care le comportă aceste comunități?
D.Ț.: În ceea ce privește așa-zisul „lot Belfast” – format din aproximativ 700 de persoane – știm că mulți dintre aceștia au ajuns în localități precum Batăr, Talpoș, Ghiorac. Însă toate aceste persoane au fost puse în carantină, iar cei pozitivi au rămas în carantină.

JB & BIHON: Știm că circa 60.000 de cetățeni de etnie rromă locuiesc în județul nostru, iar o bună parte din cei repatriați provin din aceste comunități. Cum influențează măsurile privind combaterea pandemiei acest specific de ordin etnic și socio-cultural, specific județului nostru?
D.Ț.: Vreau să fiți convinși că avem în vedere toate particularitățile județului nostru și toate grupurile de risc, pentru ca măsurile pe care le luăm să fie eficiente. Provocarea este mare, deoarece, din datele pe care le avem, populația județului Bihor a crescut cu circa 20.000 de suflete, de la începutul acestei crize sanitare. Cu certitudine, timpul nu ne este prieten, însă acțiunea este soluția, nu o contemplare fără rezultat.