Un proiect de lege, inițiat de mai mulți parlamentari PSD, înregistrat recent la Senat și propus spre dezbatere în regim de urgență, vizează clarificarea unui aspect tot mai contestat în relația dintre comercianți și autorități: utilizarea acestui cuvânt nu ar trebui considerată o practică de natură înșelătoare, atât timp cât produsul este corect etichetat.

Propunerea legislativă vizează completarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte. Scopul este explicit: să se stabilească în mod clar că termenul „țărănesc” nu presupune automat o inducere în eroare a consumatorului și nici nu necesită o atestare oficială, spre deosebire de produsele denumite „tradiționale”, care intră într-o categorie reglementată strict.

Cu alte cuvinte, dacă un producător etichetează o pâine, o brânză sau o zacuscă drept „țărănească”, nu ar mai trebui să se teamă că va fi amendat pentru lipsa unei hârtii de atestare, atât timp cât lista ingredientelor este completă, corectă și conformă.

Un cuvânt… cu tradiție

Inițiatorii susțin că folosirea termenului „țărănesc” este adânc înrădăcinată în limbajul culinar românesc și în așteptările consumatorilor. Produsele „țărănești” evocă rețete simple, făcute „ca la țară”, fără aditivi și cu metode de preparare tradiționale, chiar dacă nu sunt, tehnic vorbind, produse „tradiționale” conform ordinului MADR nr. 724/2013.

În plus, în lipsa unei reglementări clare de până acum, autoritățile de control au aplicat sancțiuni în baza unor interpretări subiective, considerând că termenul este rezervat doar alimentelor atestate oficial. Această abordare a fost criticată de mediul de afaceri, mai ales în cazul micilor producători care nu pot susține procedura birocratică de atestare, dar nici nu își promovează produsele în mod fraudulos.

Dacă proiectul va fi adoptat, comercianții vor putea folosi termenul „țărănesc” fără a mai risca sancțiuni, cu condiția ca produsul să fie corect prezentat și să nu încalce normele generale privind etichetarea. Nu va mai fi necesară nicio autorizație specială, iar autoritățile de control vor trebui să se conformeze unei interpretări unitare.

Această schimbare legislativă ar aduce beneficii atât pentru producători, care vor avea mai multă predictibilitate legală, cât și pentru consumatori, care vor continua să regăsească pe rafturile magazinelor produse promovate cu un termen ce ține de identitatea culinară românească.