Cele două luni şi jumătate care au trecut de când e numărul 1 la CJ Bihor par să-l fi lămurit pe fostul senator şi eurparlamentar că administraţia nu e joacă de copii. Se cere acţiune şi asumarea unor riscuri. Prezent ieri la sediul redacţiei J.b., Ţîrle părea un om bine intenţionat. Va avea el însă tăria să-şi ducă la îndeplinire promisiunea din campanie?
Cum se preocupă Consiliul Judeţean de întreţinerea drumurilor judeţene?
Aici sunt multe lucruri de discutat. Avem lucrări de reparaţii şi întreţinere şi avem lucrări de investiţii pe drumurile judeţene. Când am ajuns la Consiliul Judeţean, reparaţiile pe drumurile judeţene erau blocate. Chiar dacă s-au licitat în luna februarie a acestui an, una dintre firmele participante la licitaţie a contestat licitaţi şi timp de patru luni de zile lucrările au fost blocate. Nu s-a făcut nimic pe drumurile judeţene până în luna iulie. Am reuşit să deblochez această situaţie, în sensul că firma respectivă şi-a retras contestaţia.
În momentul de faţă se lucrează în patru zone ale judeţului, în opt ateliere. Se poate vedea că se îmbunătăţeşte situaţia. Aici am schimbat ceva, în sensul că, din valoarea contractului, care era doar pentru plombări şi burduşiri, am dispus ca o parte din bani să fie folosiţi doar pentru covoare asfaltice acolo unde tersamentul este bun şi nu se va mai interveni în viitorul apropiat cu lucrări de apă-canalizare. Sunt zone în care nu se mai poate plomba, pentru că sunt plombă peste plombă şi plombă lângă plombă şi nu mai ajută la nimic altă plombare. Apoi, sunt zone de piatră cubică pe drumurile judeţene, foarte periculoase iarna, din cauza îngheţului.
Şi ieri am fost în judeţ, în comuna Vârciorog, şi am putut vedea pe drumul de la Tileagd la Vârciorog reparaţiile şi covoarele asfaltice care s-au aşternut.
Ce ne puteţi spune despre rutele Marghita – Buduslău – Otomani şi Damiş – Roşia, care au fost sau sunt în curs de reabilitare? Cum s-au executat lucrările?
Am fost pe toate aceste drumuri. Le-am inventariat împreună cu Inspecţia de Stat în Construcţii. Sunt probleme pe fiecare lucrare. De aceea, comisia de recepţie care a fost pe drumul Otomani – Buduslău – Marghita în urmă cu două săptămâni n-a semnat recepţia lucrării pentru că mai sunt câteva lucruri ce trebuiesc făcute pe acel drum înainte de a fi recepţionat.
În ceea ce priveşte drumul Damiş – Roşia de Beius, acolo au fost şi încă sunt probleme mari, în sensul în care acolo chiar şi în luna decembrie s-a turnat asfalt! Constructorii şi inspectorii care au monitorizat acea lucrare n-au fost responsabili, dacă au dat voie să se toarne asfalt în luna decembrie. De aceea, am şi schimbat dirigintele de şantier, am fost şi am văzut ce se întâmplă, Inspecţia de Stat a dispus deja scoaterea afară a 2,6 km de strat asfaltic. Sunt probleme cu rigolele de apă, cu şanţurile laterale, cu cabrioanele de piatră care au fost puse pentru susţinerea drumului, dar aici aşteptăm încă rapoartele Inspecţiei şi a noului diriginte de şantier.
Care drumuri judeţene sunt prioritare pentru dumneavoastră?
Sunt lucrări pe drumurile judeţene, care vor merge înainte. Pe două le-am oprit, însă. Este vorba despre ruta Bicaciu – Ianoşda, care leagă practic două capete de sat. E un drum care trece peste câmp, un drumul de pământ, lung de 5,8 km, dar care nu leagă două comunităţi importante şi nu va fi niciodată trafic. Eu nu spun că acel drum nu trebuie făcut, el va trebui făcut, dar nu acum, când sunt alte priorităţi. La fel, este şi cazul drumului Abrămuţ – Sânlazăr. Aceeaşi situaţie şi aici.
Priorităţile sunt drumurile cu trafic intens, care deservesc comunităţi importante. De aceea, în urmă cu o lună de zile am trecut prin Consiliul Judeţean şi s-a aprobat proiectarea modernizarea drumului Leş – Tinca – Ucuriş şi a rutei Salonta– Tinca – Şoimi. De asemenea, săptămâna trecută Consiliul Judeţean a aprobat modernizarea drmului de pământ Tăşad – Copăcel – Şerghiş, care are o importanţă strategică militară. Eu cred că, cel puţin pentru acest drum Tăşad – Şerghiş şi Guvernul ne va aloca fonduri.
Şi ruta Tinca – Holod – Vintere este în vizor pentru reabilitare.
Tot legat de drumuri, date fiind lucrările la Autostrada Transilvania, eu susţin ca în perioada următoare să ne concentrăm pe modernizarea drumurilor de pe jumătatea sudică a judeţului, pentru că altfel noi vom lucra pe acele drumuri de pe lângă autostradă, maşinile de tonaj greu, ce deservesc autostrada, le vor distruge iar şi investiţia va trebui făcută de două ori.
Dar despre drumurile acestea turistice, ce leagă Stâna de Vale – Coada Lacului – Padiş – Boga – Barajul Drăgan ce ne puteţi spune? Sunt drumuri foarte interesante pentru bihorenii care îşi organizează sejururi în această zonă turistică a Bihorului.
Drumul Remeţi – Barajulul Leşu este prins pe POR (Programul Operaţional Regional – fonduri europene – n.r.) şi am reuşit să obţinem finanţarea pentru acel drum şi vom merge apoi în continuare spre Stâna de Vale. Ruta Remeţi – Baraj Leşu e deja în lucru şi de la anul vrem să urnim şi porţiunea spre Stână.
Drumurile naţionale Oradea – Deva şi Oradea – Arad nu arată nici ele prea bine. V-aţi preocupat de problema aceasta?
Am vorbit de mai multe ori cu domnul Debucean, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale despre ce se întamplă cu proiectul drumului express Oradea – Arad, care am înţeles că va beneficia de fonduri externe. Am înţeles că Oradea – Deva va intra în execuţie în această toamnă, dar să vedem… Nu vă pot spune care e situaţia în momentul de faţă pentru că cele două rute ţin de Compania Naţională. Eu cred însă că domnul Debucean are în vedere, mai ales că e bihorean.
Punctual, care e planul dumneavoastră pentru dezvoltarea Aeroportului?
Am aprobat deja un proiect pentru expertizarea pistei care ne va spune care e situaţia la zi. Până nu avem rezultatele cu situaţia la zi, nu ne putem pronunţa. Apoi, am trimis scrisori cu invitaţii de colaborare către toate companiile low-cost care operează în această parte a Europei: Blue Air, Wizz Air, Carpat Air, Air Berlin, Sky Europe şamd. Acum aşteptăm răspunsuri.
De asemenea, am avut o întâlnire cu Aleodor Frâncu, director general Romatsa (Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian – n.r.), care ne-a prezentat un punct de vedere în ceea ce înseamnă siguranţa aeronautică. Va fi obligatoriu să prelungim pista, de la 1.800 la 2.050 m, spre Nojorid, pentru a nu coborî şi mai mult regimul de înălţime a clădirilor. Eu cred că dacă şi municipiul Oradea intră în parteneriat cu noi, lucrurile se vor mişca rapid în ceea ce priveşte modernizarea Aeroportului. Am intrat deja în contact şi cu o firmă din Italia, pentru atragerea de fonduri europene pentru modernizarea Aeroportului. Deoarece aerogara orădeană este între cele 11 aeroporturi din România de interes european, are posibilitatea de a accesa fonduri europene.
Aţi rezolvat problema chiriei pe care Muzeul Ţării Crişurilor o plăteşte Episcopiei Romano-Catolice pentru a rămâne în continuare în Palatul Baroc? Cum decurge amenajarea unui nou sediu pentru Muzeu?
Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri cu Episcopia Romano-Catolică. Mă bucur că domniile lor ne-au înţeles să prelungim chiria până la mutarea în noul sediu. Desigur, va trebui să mai restrângem spaţiul în care funcţionează acum Muzeul şi l-am rugat pe director Chiriac să vadă cum putem restrânge Muzeul pentru ca Episcopia să poată ocupa mai mult spaţiu. Chiar în această după-masă (ieri după-amiază – n.r.) urmează să avem o întâlnire la Biblioteca Judeţeană pentru a vedea dacă e oportun să mutăm biblioteca de la Muzeu la Biblioteca Judeţeană.
Tot legat de Muzeu, eu am o altă propunere. Date fiind cheltuielile foarte mari cu reamenajarea clădirii fostei Garnizoane pentru a putea găzdui Muzeul, cred că ne-ar costa mai puţin să ridicăm o clădire nouă pentru Muzeu, mai ales că acum avem şi teren pentru aşa ceva, circa 14 ha lângă Universitate. În clădirea fostei Garnizoane am putea duce instituţiile din subordinea Consiliului Judeţean, să oferim spaţii unor alte instituţii centrale, care stau acum cu chirie.
Acum proiectul reabilitării clădirii Garnizoanei se ridică la costuri de 18 milioane de euro (!) şi cred că ne-ar duce într-un final la cheltuieli de peste 20 milioane euro. Vă spun că la banii aceştia ridicăm o clădire nouă pentru Muzeu, modernă şi spaţioasă. De fapt, nici nu cred că ne-ar costa atâta. Şi pentru mine este o nedumerire cum au ajuns la acea sumă imensă pentru reamanajarea Garnizoanei. Ceva nu este în regulă cu proiectele care s-au realizat acolo… Am înţeles că acolo au lucrat mai mulţi proiectanţi, iar unde lucrează mai mulţi proiectanţi ceva scapă. Cred că o clădire nouă pentru Muzeu, undeva între 8.500 şi 9.000 mp, nu ar costa mai mult de 13-14 milioane de euro.
Calin Corpas
Citiți principiile noastre de moderare aici!