Scrutinul este perceput de analişti drept un duel crucial între formaţiunea de guvernământ, Al- Fatah, a liderului Mahmoud Abbas, şi gruparea Schimbare şi Reformă , cu care se prezintă la testul electoral mişcarea de rezistenţă Hamas. Este pentru a doua oară, după ianuarie 1996, când cele 1,3 milioane de palestinieni cu drept de vot sunt chemaţi la urne pentru a-şi desemna cei 132 de parlamentari.
Conform ultimelor sondaje, Fatah este creditată cu 43% din intenţiile de vot, faţă de cele 35 procente ale grupării Schimbare şi reformă .
Miza scrutinului de astăzi este deosebită, având loc după decesul lui Yasser Arafat şi incapacitarea politică a lui Ariel Sharon. Ineficienţa şi corupţia actualei conduceri de la Ramallah au fost aspru criticate de palestinieni şi se aşteaptă ca mişcarea radicală Hamas, percepută ca incoruptibilă , să obţină un important succes electoral. Nu în ultimul rând, scrutinul din teritorii şi din Ierusalimul de Est prefaţează alegerile care vor avea loc peste două luni în statul-evreu.
Campania electorală s-a încheiat luni seara, liderii Autorităţii Palestiniene cerându-le alegătorilor să se prezinte la urne în cele o mie de centre de vot. În paralel, s-au definitivat şi pregătirile din Ierusalimul de Est, după o perioadă îndelungată în care guvernul israelian declara că palestinienii de acolo nu vor putea vota.
A fost nevoie de intervenţia fermă a Statelor Unite pentru ca premierul interimar israelian Ehud Olmert să accepte prezenţa la urne a palestinienilor din Ierusalimul de Est. Israelul nu a dorit ca Hamasul, mişcare care are înscrisă în platforma politică distrugerea Israelului, să intre în competiţia electorală. Sub presiunea Autorităţii Palestiniene, a ţărilor arabe, a Statelor Unite şi a Uniunii Europene, Hamas s-a putut înscrie în cursa electorală.
In privinţa candidaţilor, gruparea Al-Fatah, a preşedintelui Mahmoud Abbas, îl are cap de listă pe Maruan Barghouti, unul dintre liderii Intifadei, deţinut în Israel. Nu este singurul aflat în această situaţie: Ahmad Saadat, care conduce lista Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei, şi Hassan Yusef, ce figurează pe lista Hamas, sunt tot după gratii. De altfel, pe listele de candidaţi sunt înscrişi 30 de deţinuţi palestinieni în Israel.
Creată în 1987 şi participând pentru prima oară la alegeri, mişcarea Hamas ar putea intra în forţă în parlament, programul ei economico-social câştigând adeziunea palestinienilor, ale căror nemulţumiri legate de mişcarea fondată de Arafat sunt imense.
În plus, Hamas a evocat ieri în premieră posibilitatea negocierilor indirecte cu Israelul, o netă flexibilizare a poziţiei sale. Totuşi, dacă, în urma votului democratic, un guvern şi un legislativ palestinian care să includă Hamas nu vor fi recunoscute de Israel, Statele Unite şi Europa, s-ar putea ajunge din nou la izolarea palestinienilor şi la haos în teritoriile autonome.
Citiți principiile noastre de moderare aici!