Au fost analizați aproximativ 92.000 de copii născuţi graţie tehnicilor de reproducere asistată între 1988 şi 2007 în ţările scandinave (Danemarca, Finlanda, Suedia şi Norvegia).
Cercetătorii le-au comparat starea de sănătate din primul an de viaţă cu cea a copiilor concepuţi şi născuţi pe cale naturală. „Am observat o diminuare remarcabilă a riscului de naştere prematură sau grav prematură”, a declarat Anna-Karina Aaris Henningsen, de la Universitatea din Copenhaga.
Potrivit savantei, numărul de copii concepuţi prin FIV care aveau o greutate mică la naştere – sub 2,5 kilograme – sau foarte mică – sub 1,5 kilograme – s-a diminuat, la fel ca şi numărul de bebeluşi născuţi morţi sau care au decedat în primul an de viaţă.
Pentru copiii concepuţi prin FIV provenind dintr-o singură sarcină, procentul naşterilor premature a trecut de la 13%, în perioada 1988-1992, la 8%, în 2007, comparativ cu 5% în cazul copiilor concepuţi natural, pe întreaga perioadă a studiului.
Implantarea în uter a unui singur embrion o dată şi nu a mai multora, cum era de obicei cazul la sfârşitul anilor 1990, explică în mare parte ameliorarea observată, potrivit lui Henningsen.
Implantarea mai multor embrioni creşte şansele unei naşteri, dar şi pe cele de a aduce pe lume prematur gemeni sau tripleţi.
În perioada 1998-2002, procentul de gemeni în rândul copiilor concepuţi prin FIV a rămas stabil, situându-se în jurul a 23%, înainte de a scădea în anii 2000 (11,6% în 2007).
Sursa: Mediafax
Citiți principiile noastre de moderare aici!