Cel mai asteptat experiment stiintific al secolului

Militanti pentru protectia mediului cer interzicerea experimentului, care ar putea genera, in opinia lor, o gaura neagra care va distruge Pamantul.

Acceleratorul, la care au lucrat, timp de zece ani, aproximativ 5.000 de fizicieni si ingineri, este cel mai mare proiect stiintific al ultimilor ani.

Robert Aymar, directorul general al Organizatiei europene pentru cercetari nucleare – CERN, se declara convins ca acest proiect “va deschide calea catre descoperiri care vor schimba viziunea noastra despre lume si, in special, despre modul in care a aparut Universul”.

Temperaturi aproape de zero absolut

Incepand cu 1996, CERN a construit, la o adancime de 100 de metri sub Alpi, un inel cu o circumferinta de 27 de kilometri, care a fost supus unui proces de racire, timp de doi ani, pentru a ajunge la o temperatura de minus 271,3°C, cu aproape doua grade mai ridicata decat zero absolut.

In jurul inelului sunt instalate patru mari detectoare in interiorul carora se vor produce coliziunile dintre pachetele de protoni (particule din familia hadronilor, de unde vine si numele acceleratorului). Viteza acestor particule va ajunge la 99,999% din viteza luminii.

La momentul maxim, se vor produce 600 de milioane de coliziuni pe secunda, ceea ce ar putea permite aparitia unor particule cau nu au mai fost niciodata observate.

Experimentul ar putea sa conduca si la observarea bosonului Higgs, o particula elementara a carei absenta bulverseaza fizica teoretica.

Bosonul Higgs sau “particula divina”

“Exista o foarte mare probabilitate sa observam, pentru prima oara, bosonul Higgs”, estimeaza Yves Sacquin, de la Institutul de cercetare asupra legilor fundamentale ale universului (IRFU).

“Suntem convinsi ca exista foarte multe particule mai grele decat cele pe care le cunoastem. Este ceea ce numim, fara indoiala, materia neagra”, explica Aymar.

Potrivit acestuia, “este sigur ca LHC va furniza identificarea si intelegerea acestei materii negre”, care reprezinta, probabil, 23% din totalul universului, in timp ce materia obisnuita nu ar reprezenta decat 4%.

Un alt detector va incerca sa inregistreze ce se intampla cu antimateria, prezenta la momentul Big-Bang in cantitate egala cu materia.

In momentul punerii in functiune a acceleratorului, pachete de 100 de miliarde de protoni vor fi injectati in inel. Ulterior, un alt pachet de protoni va fi lansat in sens contrar, iar coliziunile vor produce energii din ce in ce mai mari, pana cand vor atinge de sapte ori puterea acceleratorului american Fermilab, cel mai puternic din lume, in prezent.

Proiectul, la care au contribuit statele europene, dar si Statele Unite, India, Rusia si Japonia, a costat 3,76 miliarde de euro.