Cernobîl, 21 de ani de la accident

Timp de 9 zile, reactorul a continuat să emită în atmosferă radiaţii de 400 de ori mai intense decât bomba atomică lansată asupra Hiroshimei.

Puţini au fost, însă, cei care au ştiut ce s-a întâmplat, imediat după explozie. Informaţiile au fost ţinute secrete de responsabilii locali, chiar şi faţă de conducerea sovietică.

Norul radioactiv s-a ridicat ca în cazul erupţiei unui vulcan, până la un kilometru în aer. Oraşul Pripiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia pe 27 aprilie. Deşi responsabilii locali au încercat să ascundă amploarea dezastrului, sub presiunea autorităţilor occidentale, liderul sovietic de atunci, Mihail Gorbaciov, a ordonat guvernului să facă lumină în acest caz.

Vestea unui accident nuclear a provocat o adevărată psihoză în Europa. Specialiştii din domeniu au atras atenţia întregii Europe asupra efectelor nocive care apar în urma expunerii la emisiile radioactive. Cel mai mult au avut de suferit Ucraina, Belarus şi Rusia.

Peste 3,2 milioane de ucraineni, inclusiv peste un milion de copii, au suferit de Efectul Cernobîl. Emisii radioactive au trecut şi peste România, Polonia, Iugoslavia şi au ajuns până în Statele Unite. Medicii români susţin că în urma accidentului nuclear de la Cernobîl a crescut numărul copiilor cu probleme grave de sănătate.

Cercetătorii atrag atenţia că efectele radioactivităţii ar putea să apară şi în următorii 10-20 de ani. Ultimul reactor al centralei de la Cernobîl a fost închis în 2002. Cu toate acestea, ucrainenii trăiesc în continuare cu spaima că ar putea fi din nou contaminaţi.

Sarcofagul reactorului trebuie acoperit cu peste 20.000 de tone de oţel, valoarea acestei lucrări depăşeşte 750 de milioane de euro, bani de care Ucraina nu dispune în prezent.