Ucraina a inaugurat canalul Bâstroe

Demnitarii ucraineni s-au adunat miercuri pentru a sărbători finalizarea primei părţi a lucrărilor la canalul Dunăre–Marea Neagră. Anterior, au trimis invitaţii tuturor diplomaţilor, inclusiv ambasadorului român, Alexandru Cornea. Construcţia canalului a făcut obiectul unor dispute de durată româno-ucrainene, în care au fost implicate şi câteva instituţii internaţionale şi grupuri ecologiste.

Ministrul de Externe Adrian Cioroianu declara, în urmă cu 3 zile, că i-a transmis adjunctului ministrului de Externe ucrainean îngrijorarea sa faţă de continuarea proiectului Bâstroe, un canal de mare adâncime. Diplomaţia română a încercat să convingă Kievul să abandoneze proiectul.

Ucraina insistă însă că noua construcţie va fi amplasată pe teritoriul său şi că, implicit, are dreptul să îl exploateze în funcţie de nevoile sale economice şi politice. Autorităţile ucrainene au insistat că vor proteja zona din punct de vedere ecologic, deşi o serie de organizaţii de protecţie a mediului au avertizat că lucrările pot provoca daune importante ecosistemului Deltei Dunării.

În plus, organizaţiile ecologiste avertizează că proiectul va necesita fonduri importante, pentru curăţarea aluviunilor în fiecare an. Chiar Fondul Mondial pentru Natură s-a implicat în campania anti-Bâstroe, în sprijinul României.

Canalul Bâstroe pune în pericol ecosistemul Deltei Dunării. Flora şi fauna din Deltă resimt deja efectele negative cauzate de lucrările de construcţie, iar pe termen lung există riscul dispariţiei mai multor specii. Delta Dunării este declarată Rezervaţie a Biosferei şi face parte din patrimoniul mondial UNESCO, fiind protejată în mod special.

Ministerul de Externe a declarat că România va transmite noi mesaje diplomatice în care va cere Ucrainei să nu efectueze noi lucrări şi să lase proiectul în actualul stadiu. În plus, Bucureştiul se va adresa organizaţiilor internaţionale cu competenţe în domeniu, pentru a găsi o soluţie.