Fiind două oraşe relativ mici, Debreţinul şi Oradea nu au şanse în competiţia regională, decât colaborând, în interesul ambelor părţi ale frontierei. Însă, pentru acest lucru, este obligatoriu ca Oradea să reuşească să-şi ia aripi.
Cel puţin la nivel declarativ-politic, primarul Ilie Bolojan este pe contrasens cu noua conducere a Consiliului Judeţean în privinţa strategiei ce trebuie abordată la Aeroportul Oradea, pentru ca acestuia să-i crească cât de curând aripile internaţionale. Deocamdată, la Oradea aterizează doar charterul Blue Air de Tel Aviv (la preţuri extrem de scumpe pentru românii doritori) şi clasicul Tarom de Bucureşti, la fel de inabordabil pentru bihoreanul de rând.
Bolojan îl acuză pe şeful CJ Bihor, udemeristul Pasztor, dar şi pe vicele acestuia, pesedistul Mang că, în loc să facă o concurenţă feroce aeroportului din Debreţin, cei doi vorbesc mai degrabă despre colaborarea dintre aeroporturile Oradea şi Debreţin.
Secretomania lu’ peşte
Observ deja o ciudăţenie în toată secretomania din jurul viitoarelor zboruri low-cost insinuate, promise, dar niciodată anunţate şi programate de pe Aeroportul Oradea, de vreme ce orice companie aeriană serioasă îşi anunţă zbourile cu mult timp înainte, pentru a avea răgazul de a-şi umple buzunarele. Anii recenţi, am constatat cum operatorii aerieni îşi anunţau deschiderea de noi destinaţii din România cu mult timp înainte ca acestea să devină operabile: cel puţin cu 6 luni înainte de decolarea primului zbor, de la Cluj, Timişoara sau Debreţin. Este logic ca promovarea noilor destinaţii să fie făcută din timp, pentru ca acele avioane să poată fi umplute. Refuz să cred că, bunăoară, Ryanair ar vrea să-şi saboteze o cursă proprie sau să zboare de la Oradea doar la alibi, nepromovând-o sau ţinând-o la secret prea mult timp.
Investiţiile de la Oradea se cer valorificate
Dincolo de acest aspect ce ţine de politica pur comercială a oricărui operator interesat să zboare în profit, este necesar să ne aplecăm asupra relaţiei Oradea – Debreţin. Pentru Oradea, este clar că Debreţinul are acum un avans destul de mare, în materie de zboruri: Wizz zboară (deocamdată) spre şapte destinaţii europene, din Debreţin – Lufthansa spre Munchen şi mai sunt zbouri charter spre destinaţii de vacanţă din Turcia, Grecia şi Bulgaria. În schimb, Oradea are doar Tarom-ul de Bucureşti şi cursele charter Blue Air Tel Aviv – Oradea, ce aduc turişti israelieni pe timp de vară, dar care s-au deschis acum şi altor călători ce-şi permit preţul destul de piperat al călătoriei. Însă, şi pentru Debreţin, Oradea reprezintă o concurenţă potenţială ce nu poate fi ignorată, deoarece Aeroportul din Oradea a comportat investiţii de zeci de milioane de euro, în ultimii ani, aici realizându-se o pistă nou-nouţă, cu dotări de ultimă oră, pe care poate ateriza orice avion, precum şi un terminal de călători modernizat şi un altul ce ar urma construit.
Cluj – gigantul regional în devenire
Împreună, Oradea şi Debreţinul au circa 500.000 de locuitori. Adică puţin mai mult decât au Clujul sau Timişoara***. Separat, sunt mult sub acestea. De asemenea, împreună, cele două judeţe Bihor şi Hajdu-Bihar au aproape 1,2 milioane de locuitori. Cele două aeroporturi sunt situate la o distanţă de doar 75 de kilometri. Adică o oră şi 15 minute, cărora li se adaugă timpul pierdut în vamă. O altă realitate ne arată că zborurile pe care au reuşit să le atragă până acum Debreţin+Oradea sunt mult mai puţine decât a reuşit Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca sau Aeroportul Traian Vuia din Timişoara. Clujul are deja 35 de destinaţii externe, plus una cargo spre Budapesta, trei destinaţii interne (Bucureşti, inclusiv low-cost, Iaşi şi Timişoara) şi, desigur, zborurile charter spre destinaţii de vacanţă.
De pe Cluj, operează companii precum Tarom, Wizz Air, Lufthansa, Turkish Airlines, Vueling, Blue Air, LOT (Polonia), Atlas Global (Turcia), AirEst (Estonia), ASL (Irlanda) sau Silver Air (cargo). Timişoara are 15 destinaţii, plus cursele charter de vară spre Grecia şi Turcia. De aici zboară Wizz Air, Lufthansa şi Tarom, alături de companiile ce face curse carter.
Dacă Oradea are doar Bucureşti, la preţuri mari şi charterul de Tel-Aviv, Debreţinul zboară cu Wizz-ul spre Londra, Milano, Paris, Eindhoven şi Maastricht (Olanda), Malmo şi Bruxelles. Cu menţiunea că ultimele două destinaţii vor fi închise, din lipsă de pasageri. Vineri 29 iulie va fi ultima cursă de la Debreţin către Bruxelles (Charleroi), iar vineri 16 septembrie, va fi ultima spre Malmo, pentru Copenhaga. Aşadar, din 7 rămân doar 5, şi la Debreţin. +Munchen cu Lufthansa şi cursele charter de vară…
OraDeb – condamnate să lucreze împreună
În lumina acestor fapte, concluziile aproape că se trag singure. Trecând peste aspectele transfrontaliere şi posibila neîncredere ce ţine de diferenţele etnice, Debreţinul şi Oradea au o singură şansă pentru a reuşi cu adevărat să devină un hub aerian regional serios: SĂ COLABOREZE EFICIENT ŞI RECIPROC AVANTAJOS. Oradea trebuie să treacă peste frica de a colabora cu ungurii şi să negocieze cu aceştia o colaborare din care Oradea să câştige.
Desigur, aceasta înseamnă ca, în prealabil, Oradea să aducă obligatoriu câteva destinaţii internaţionale de pe aeroportul său. Astfel, o dată ce Oradea „va avea ce pune pe masa” negocierilor cu Debreţinul, cred că se va putea vorbi cu adevărat despre potenţialul colaborării eficiente şi reciproc-avantajoasă între cele două aeroporturi. Altfel, dacă cele două aeroporturi se vor concura la sânge în anii ce vin, vor sfârşi prin a se anihila reciproc şi vom avea ceea ce se cheamă „remiză mexicană” – un duel ce se sfârşeşte prin moartea ambilor duşmani.
Mai întâi să vină cursele spre Oradea
Consiliul Judeţean are obligaţia de a zori sosirea curselor externe pe Aeroportul Oradea, indiferent că e vorba despre Ryanair, Blue Air, Tarom sau Serbia Air – deţinută de Etihad. Toate aceste companii s-au arătat interesate de Oradea, dar până acum nu s-au făcut anunţuri oficiale. Cu o singură excepţie: Blue Air, care zboară charter pe relaţia Israel şi care, în iarnă, prin vocea directorului Răcaru, îşi exprima interesul pentru o cursă Oradea – Torino, din acest an. O cursă neconcretizată, încă. Dacă Oradea îşi face temele şi scoate capul în Europa, ulterior şi-ar putea optimiza zborurile, prinr-o complementaritate cu Debreţinul, pentru a nu ne fura căciula unii altora, din lipsă de pasageri.
Astfel, îmi imaginez că dacă Oradea va zbura spre Londra, Debreţinul va putea renunţa la Londra, optând, de exemplu, pentru altă destinaţie britanică. Sau, dacă Debreţinul ţine să zboare spre Milano, de la Oradea s-ar putea încerca Torino, Veneţia sau Roma. De asemenea, dacă Debreţinul zboară deja la Munchen, Oradea s-ar putea reorienta spre Frankfurt, Berlin sau Koln. La fel şi în cazul destinaţiilor spre Spania, Franţa sau Benelux.
/Notă/
***Cluj-Napoca are circa 330.000 de locuitori stabili şi aproximativ 70.000 de studenţi. Timişoara are aprox. 320.000 de locuitori şi cca 45.000 de studenţi.
Citeşte şi Uniunea Europeana din Vama Bors – pe calincorpas.ro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!