Cine răspunde pentru erorile judiciare? (II)

Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare este reglementată și în art. 52 alin. (3) din Constituţia României, conform căruia „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”.

Dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară ia naștere în două cazuri. În primul caz persoana a fost condamnată pe nedrept, pe când în al doilea persoana a fost arestată sau reținută nelegal.

Situația când o persoană a fost condamnată pe nedrept este reglementată în cuprinsul art. 538 al Codului de procedură penală și în acest caz fiind în prezența a două ipoteze.

În ce privește prima ipoteză, persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desființarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit, care dovedește că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare.

A doua ipoteză reglementează situația în care o persoană a fost condamnată definitiv, iar ulterior procesul penal a fost redeschis cu privire la condamnatul judecat în lipsă și totodată, după rejudecare, s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare.

Totuși, art. 538 Cod procedură penală prevede la alin. (3) și (4) îndeplinirea unor condiții „negative”, respectiv ca persoana îndreptățită la repararea pagubei să nu fi determinat condamnarea prin declarații mincinoase ori în alt fel, cu excepția cazului în care a fost obligată să procedeze în această manieră, iar cealaltă condiție exclude de la repararea pagubei persoana căreia îi este imputabilă în tot sau în parte nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit.

Precizăm că, pentru atragerea răspunderii statului, ca efect al achitării definitive în rejudecare a persoanei condamnată inițial definitiv, nu are relevanță temeiul achitării acesteia.

În cea de-a treia parte a acestui articol vom analiza situația în care o persoană este îndreptățită la despăgubiri, în temeiul privării nelegale de libertate.