Cum am pierdut procese pentru terenul din Strandul Venus

Le-au şi primit pe cele din cadastralul satului Haieu, cu exceptia topograficelor de 1,5 ha, aflate în sectorul «Între ape», adică în Ştrandul Venus. Pentru a le recupera, părinţii mei au deschis proces Consiliului Local (CL) Sânmartin. Primul litigiu l-a soluţionat corect Tribunalul Bihor prin anularea Încheierii 20386/2003. Prin acea încheiere, se reconstituia CF 6 Haieu, la cererea CL Sânmartin. Ciudat, deşi CF 6 conţine 13 poziţii, s-a cerut reconstituirea doar pentru topo 540 şi 541, proprietăţi ale Floarei Ciorba.

Iar motivaţia s-a bazat pe un proces verbal neînregistrat, cum că CF 6 Haieu lipsea din cutia de păstrare de la O.C.P.I, la inventarul din 2002. Inventar despre care O.C.P.I. spune însă că s-a făcut doar în 2004, când CF 6 nu lipsea. Ca atare, Tribunalul a dispus radierea înscrierilor făcute în baza Încheierii. Şocul a venit de la O.C.P.I. unde am solicitat transpunerea deciziei Tribunalului. A durat mult peste termen. În final, am constatat că s-au selectat din motivarea judecătorilor pasaje convenabile, ori s-a interpretat după bunul plac dispozitivul deciziei. S-a notat atât de denaturat încât au transformat un proces câştigat într-unul pierdut. Ca urmare am deschis proces la Judecătoriei Oradea pentru neaplicarea corectă a unei decizii definitive şi irevocabile.

În anul 2002, Primăria Sânmartin încearcă să vândă Strandul Venus la SC Opricor, gestionara comerţului din Ştrand. Pentru aceasta CL Sânmartin adoptă HCL 456 de trecere a Ştrandului Venus în proprietatea privată a comunei. Neprimind avizul Prefecturii, hotărârea se revocă prin HCL 34 din 21 februarie 2003. Dar în aceeaşi şedinţă se adoptă HCL 35, uşor cosmetizată, prin care se trec multe numere topo, incusiv ale părinţilor mei, în proprietatea publică a comunei, iar construcţiile din Ştrandul Venus în proprietatea privată a Statului, în vederea vânzării. Pe 25 iulie 2003 se modifică HCL 35 prin HCL 203 şi se întocmeşte schiţa cadastrală şi se includ toate topograficele, ca urmare a alipirii-dezlipirii autentificate la notar. Cadastralul nou format, 1376, se întăbuleaza în CF ndf 1147 Sânmartin, prin Încheierea 15560/12.07.2004 a Judecătoriei Oradea.

Aceste HCL-uri care au şters nr. topo ale părinţilor şi, implicit, proprietatea lor, s-au votat de consilieri locali aflaţi în conflict de interese fiindcă fie deţineau chioşcuri în Ştrand fie, cazul lui Ioan Bara, care era ginerele Rafilei Matiţa, administrator şi asociat la SC Opricor. Astfel, am cerut Tribunalului anularea hotărârilor şi a actului de alipire-dezlipire.

Cum cererea ni s-a respins, am făcut recurs la Curtea de Apel Oradea unde am prezentat încă o probă ce ni s-a părut decisivă şi gravă. Am descoperit că HCL 203/25.07.2003 avea două variante, una semnată de secretarul Livia Bara şi alte semnată pentru secretar de Aurica Groza. Ambele variante au produs efecte juridice care ne-au afectat familia.

Varianta Groza sta la baza Încheierii 20386/2003, iar varianta Bara s-a utilizat la notar pentru autentificarea actului de alipire-dezlipire şi constituirea nr cadastral 1376, precum şi întăbularea sa în CF ndf 1147 Sînmartin, ca urmare a Încheierii 15560/12.07.2004. În aceste variante diferă total numere topo, suprafeţe şi coli funciare. Doar suprafaţa totală e la fel: 43.253 mp.

Primăria Sânmartin şi Prefectura admit ca legală HCL 203/2003 semnată de Groza. Dar cum rămâne cu varianta Bara, prin care s-a autentificat actul de alipire-dezlipire, şi s-a format un cadastaral ce a fost întăbulat? Referatul acestei hotărâri este semnat de Livia Bara, dar conţinutul său corespunde cu cel al variantei de HCL Groza. Plus că ambele hotărâri nu au proces verbal, fiind semnate pentru preşedinte de şedinţă de acelaşi Gh. Opriş. Ca atare, nu neînţelegem cum au ignorat judecătoarele Curţii de Apel aceste probe şi ne-au respins recursul.

SC Turism Felix a plătit jumătate din preţ, circa 2,5 milioane de euro, Primăriei Sânmartin în baza unei promisiuni sinalagmatică de vînzare-cumpărare.

Cum poate fi legal şi corect un astfel de act când alipirea-dezlipirea şi cadastralul format şi întăbulat s-a făcut pe una din variantele HCL 203/2003 (varianta Bara), nerecunoscută de Primăria Sânmartin şi fără avizul Prefecturii?

Ioan Ciorba