Sigur, Dragnea ar fi vrut ca Cioloş s-o facă, să amâne cu un an cele trei măsuri de reducere a fiscalităţii. Motiv pentru care o parte a presei centrale şi activiştii PNL au început deja să arate cu degetul spre Dragnea, susţinând că PSD-ul nu bine a câştigat alegerile cu un program de guvernare de tip Moş Crăciun (de toate pentru toţi, cu trâmbiţarea relaxării fiscale), că deja se şi dezice de promisiunile electorale. Ce i-a cerut, de fapt, Dragnea lui Cioloş? Şi-a încălcat deja PSD promisiunile electorale, cu adevărat?
Răspunsul corect este „DA şi NU”. Dacă ne uităm pe programul de guvernare din campania electorală, publicat pe indraznestesacrezi.ro, remarcăm că acolo PSD promite reducerea cotei TVA la 18%, din 1 ianuarie 2018. Despre taxa pe stâlp şi supraaciza la carburant, nici poveste. Prin urmare, tehnic vorbind, PSD nu şi-a încălcat deloc programul de guvernare, cerându-i lui Cioloş să amâne eliminarea celor două taxe, precum şi scăderea TVA la 19%, de la 1 ianuarie 2017.
Motivaţia lui Dragnea privind motivele pentru care i-a cerut lui Cioloş ce i-a cerut este, însă, una şubredă. Motivele scoase la înaintare de Dragnea sunt gogoriţe pentru naivi: cum că nu are rost să scădem acum TVA de la 20% la 19%, dacă oricum PSD îl scade la 18%, din 2018, pentru că oricum 1% nu se simte sau că nu are rost să eliminăm supraacciza şi taxa pe stâlp până când nu transpunem în legislaţia românească Directiva CE, ce ar uşura lupta Statului Român cu firmele ce scot profitul din ţară.
Codul Ponta, la index
Dacă cele trei măsuri nu sunt prinse în programul de guvernare construit sub sloganul „Îndrăzneşte să crezi în România” (indraznestesacrezi.ro), atunci de ce putem spune, totuşi, că PSD şi-a încălcat vreo promisiune? Da, se poate spune că PSD îşi trece la index aceste promisiuni, deoarece cele trei măsuri fac parte din programul de relaxare fiscală demarat de Guvernul Ponta, în 2014, iar Codul Fiscal actual, votat în 2015, este emanaţia acelui Guvern PSD!
Mai mult, la vremea respectivă, tocmai PNL a fost partidul care a ţinut să fie etapizate o serie de măsuri dorite „dintr-o dată” de Guvernul PSD, precum scăderea bruscă a TVA, de la 24% la 19%. Sigur, Ponta nu ştia în 2015, când era votat actualul Cod Fiscal, că doar peste câteva luni se va întâmpla tragedia de la Colectiv, iar el nu va mai fi prim-ministru. Prin urmare, PSD şi-a pregătit terenul pentru alegerile din decembrie 2016 din postura de partid aflat la guvernare, un partid al marii relaxări fiscale şi al reîntregirii pensiilor şi salariilor.
Cum viaţa a vrut altfel, PSD a câştigat alegerile din 2016 din postura de partid de opoziţie, ceea ce a ajutat scorul electoral al social-democraţilor. În mod intenţionat PSD a lăsat pe dinafară din programul său electoral de guvernare taxa pe stâlp şi supraacciza pe carburant.
Cum era să vii să te lauzi în campania electorală că cele două vor fi eliminate de la 1 ianuarie 2017 prin noul Cod Fiscal propus de fostul Guvern PSD, când tot fostul Guvern PSD instituise, din start, cele două poveri fiscale?! Nu e util, nu e productiv pentru un partid aflat în campania de recucerire a guvernării, în faţa unui popor oricum amnezic. Prin urmare, PSD a întocmit un program de guvernare mărinimos, menit să farmece toate categoriile sociale – de la antreprenorii doritori de înlesniri fiscale până la angajaţii şi pensionarii ce visează la salarii decente. Şi, desigur, a lăsat afară ce nu-i convine.
Esenţial: Ce nu spune Dragnea
Ce nu a spus Dragnea este, ca de obicei, şi mai important. Dragnea nu putea să spună că, de fapt, pentru a-şi pune în operă programul de guvernare „îndrăzneştesăcrezi”, are nevoie să scape de unele măsuri de relaxare fiscală, luate de Guvernul PSD Ponta. Pentru că, nu-i aşa?, nu poţi duce România înainte relaxând fiscal la extrem, dacă în paralel îţi propui să creşti pensiile şi salariile. Unde mai pui că se cade să îţi doreşti ca investiţiile publice să continue într-un ritm tot mai susţinut. Şi toate acestea, purtând în spate „cocoaşa” Codului Fiscal actual – moştenirea Guvernul Ponta, ce lasă bugetul de stat fără miliarde de euro. Ar fi deja prea mult!
Blufând postelectoral, Dragnea a încercat să-şi facă mai uşoară viaţa de posibil premier, mutând cu mâna lui Cioloş. Avea nevoie să-şi cureţe terenul de relaxările fiscale moştenite de la Ponta, pentru a poza apoi în premierul care le face pe toate. Nu i-a ieşit. În 2017, bugetul de stat al României va încasa mult mai puţin decât în 2016. Iar investiţiile trebuie să curgă. De pildă, avem nevoie de autostrada Oradea – Cluj.
Iar din 2018, conform programului de guvernare PSD, România ar trebui să devină un adevărat paradis fiscal. O sumedenie de scutiri fiscale trebuie aplicate de la 1 ianuarie 2018, conform promisiunilor electorale „Îndrăzneşte să crezi în România”. Dragnea şi PSD au câştigat cu un program tip „Moş Crăciun – de toate pentru toţi”, încercând să nu mai pară doar partidul pensionarilor şi al bugetarilor.
„Moş Crăciun” cu mustăţi dalbe…
Rămâne de văzut ce se va alege din guvernarea „Moş Crăciun”. Că de nu se vor vedea multe de pe urma marelui program „Îndrăzneşte să crezi”, tare mi-e că pe PSD-işti îi vor aştepta alţi zece ani de stat pe tuşă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!