Se fac clipuri de prezentare cu minunatele zone din ţara noastră. Dar în acelaşi timp, sunt gata să sacrifice aceste frumuseţi pentru interese obscure. Călcând peste orice fel de principii, legi, hotărâri, într-un joc bolnav al hârtiilor, semnăturilor, avizelor, se învârt acte şi proiecte în beneficiul câtorva şi spre păgubirea celor mulţi. Iar cei puternici se bazează probabil pe încrengăturile juridice, pe şirul fără sfârşit de acte, aşa încât cei revoltaţi să le piardă urma şi să se afunde pe un teren de nisipuri mişcătoare.

Dar să nu uităm că vorbim de probe cu acte, de legi – care ar trebui să fie la fel pentru toţi cetăţenii -, vorbim de zone protejate care ajung peste noapte un bun al tuturor, feliate şi împărţite după bunul plac, după interese. Deşi în alte ţări vocea ecologiştilor nu doar deranjează, ba chiar are efecte concrete, de temut, în plaiul mioritic n-au avut acelaşi ecou şi aceeaşi putere. Pâna acum. Caracatiţa s-a întins, are braţe lungi, dar poate fi disecată mărunt, cu consecvenţă, în litera legii. Şi în acest demers putem pune umărul. Cu luciditate, cu simţ civic, pentru că avem de apărat un colţ de rai de care ne bucurăm cu toţii.

Padisul este o bijuterie a Apusenilor. Şi scriu asta nu pentru că am citit pe vreun site sau am văzut la televizor. Ci pentru că l-am bătut cu piciorul, cu rucsacul în spate, alături de prieteni şi familie. Nu e al lor, e al tuturor! Să-l protejăm!

Camelia Buşu