Peste nici 5 minute, dârdâi din nou în taxi şi apoi observi că geamul e din nou lăsat, ca să intre “aer fresh”. Atenţionat, şoferul se scuză din nou. Are o problemă la macaraua din uşă. E doar un crâmpei din ceea ce înseamnă azi taximetria în Oradea – oraş ce se ţine tot mai european, de la un an la altul. Povestea geamului lăsat e deja o cutumă între cei ce-şi zic taximetrişti, doar pentru că te taxează. Că, altfel, confortul din maşini lasă de dorit. Paradoxal, serviciul de taximetrie, ce face parte din “industria ospitalităţii”, precum HoReCa, coboară ştacheta în Oradea, de la un an la altul. Azi, taximetria în Oradea înseamnă Logan-uri extrem de perisabile, ce scârţâie din toate încheieturile, şi mai toţi şoferii merg făcând economie la sânge, persiflând clientul. Contează doar profitabilitatea. Nu tu aer condiţionat, vara, nu tu căldură, iarna. Vara te topeşti de cald şi eşti nevoit să inhalezi poluarea prin geamul întotdeauna deschis al şoferului, iarna îngheţi în acelaşi taxi, pentru că acelaşi şofer face economie de căldură.
De vină sunt şi clienţii, spun unii taximetrişti, care sunt de acord că serviciile au scăzut în calitate. Unul îmi povesteşte cum a trecut de la Passat ultra-dotat la Logan, pentru că îl evitau clienţii, plecând de la prejudecata că are kilometrul mai scump. Chiar dacă preţul era standard, fiind afişat pe maşină! “Cu ani în urmă, am văzut cum trei bărbaţi ce cântăreau împreună peste 300 de kilograme s-au înghesuit într-un Matiz, ce nu a mai putut porni de pe loc, deoarece frecau pragurile! Iar eu stăteam gol cu Passat-ul meu break! S-au gândit că, dacă am o maşină mai bună, taxez mai mult, deşi preţul era acelaşi, fiind afişat”, ne relatează un vechi taximetrist orădean, de acord că azi, serviciile de taximetrie din Oradea sunt sub orice critică. Pe lângă disconfortul termic, mai există şi un disconfort olfactiv şi vizual. Taxi-urile orădene seamănă tot mai mult cu clasa a II-a CFR, iar mirosurile seamănă izbitor. Deh, e scump să mergi cu maşina la spălat o dată la câteva zile.
Nici nu vreau să mă leg de felul în care arată unii taximetrişti, deoarece vestimentaţia este deja sus de tot în piramida lui Maslow. Chit că exemplul budapestan ne este la îndemână. Pe lângă aceste aspecte ce ţin “de fineţe”, mai sunt aşa-zişi taximetrişti care nu cunosc oraşul. Ca să te ducă de la punctul A la punctul B, tânărul X, probabil stabilit de curând în Oradea, are nevoie de explicaţii suplimentare, la fiecare curbă. Iar dacă nu te exprimi pe limba lui, te faci vinovat de lipsă de coerenţă şi, prin urmare, eşti suprataxat că nu ai ştiut să indici drumul corect! Mai cu seamă dacă din radio ţi se dă spre ascultare piesa aceea cu “taxi, du-mă unde vrei…”. Desigur, doar atunci când taximetristul binevoieşte să-şi întrerupă eternele discuţii prin staţie.
Ţin minte că, la începutul primului său mandat de primar, Ilie Bolojan a intrat fără menajamente în “mafia bulinelor de taxi”, reuşind să facă lumină în acea junglă. Au trecut opt ani, şi cred că distinsul nostru primar are datoria să-i tragă la linie pe cei ce îşi bat joc azi de “industria taxi” din Oradea, ajunsă o pată neagră pe obrazul oraşului. Mai cu seamă că îl ştiu pe primar ca fiind un tip atent la detalii, preocupat de calitatea serviciilor publice din Oradea. Pentru că, nu-i aşa?, până la urmă şi taximetria reprezintă un serviciu public, chit că îl fac privaţii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!