Pe de altă parte, haideţi să recunoaştem că nimeni nu îşi doreşte ca, atunci când pleacă prin alte părţi într-un city-break, să aibă surpriza de a găsi în acele centre istorice şi pe marile bulevarde destinate cumpărăturilor prăvălii cu marfă îndoielnică sau locaţii ale pierzaniei, cu jocuri de noroc. Pentru tupeiştii care-mi vor argumenta cu Las Vegas, le cer să nu comparăm pita unsă cu foie gras-ul.
Nu am nicio problemă cu hainele second hand, însă Oradea nu poate defila în continuare cu „London shops” pe pietonalul Republicii şi pe principalele bulevarde. Nu dacă vrem să devenim o destinaţie turistică demnă de luat în seamă. La fel în cazul legiunii nefaste de săli cu jocuri de noroc electronice, de care oraşul este infestat şi care reprezintă o adevărată molimă socială. Cine ştie câte familii au fost distruse de acest flagel în continuă dezvoltare.
La fel putem observa că este de bun simţ ca service-urile şi spălătoriile auto să nu-şi deschidă puncte de lucru la drumul mare, dacă ne dorim un oraş cu fazon, ce-şi propune să devină, încet-încet, o atracţie turistică.
Măsura de a supraimpozita cu 50% tipurile de spaţii comerciale pomenite mai sus este una care îl caracterizează pe Ilie Bolojan. Însă este una curajoasă, care are drept scop „curăţarea” zonei turistice a Oradiei de spaţii ce-i aduc deservicii grave de imagine.
Însă, dacă rămâne doar cu această măsură, de a-i supraimpozita pe unii, primarul va reuşi doar să lovească atât în proprietarii spaţiilor, cât şi în chiriaşii care sunt, deopotrivă, contribuabili. De aceea, cred că se impune ca aceste măsuri binevenite de descurajare a anumitor tipuri de activităţi să fie dublate cu alte măsuri, pozitive. După mandate întregi în care a ales să construiască şi să mărească impozitele locale, Ilie Bolojan este acum dator să vină cu facilităţi fiscale pentru antreprenorii dispuşi să dea o nouă faţă comercială oraşului, pentru a-l face mai atractiv turistic.
Cu toţii vrem o Cetate mai vie, iar aceasta înseamnă localuri atractive deschise acolo şi evenimente cu continuitate. Nu e un semn bun să plimbăm Târgul de Crăciun prin oraş cu fiecare ediţie, câtă vreme Cetatea a înghiţit atâtea resurse pentru reabilitare. Apoi, dincolo de reabilitarea obligatorie a clădirilor, cu toţii vrem magazine cu ştaif la parterul acestora, în Centrul istoric, pentru un shopping sau window-shopping de seară care să-i delecteze atât pe orădeni, cât şi pe turiştii care ne vizitează oraşul.
Primarul este dator să facă oraşul atractiv pentru importul de capital, dar, ca reprezentant primordial al comunităţii locale, are datoria de a-l sprijini în primul rând pe antreprenorul orădean, prin toate mijloacele oferite de lege. Pentru că Oradea nu se poate îmbogăţi decât împreună cu locuitorii ei. Iar locuitorii cu iniţiativă şi cu know-how sunt cei cu care un oraş trebuie să iasă în faţă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!