Comisia pentru administraţie publică a arătat că iniţiativa vizează, practic, crearea unei entităţi statale distinctă, paralelă cu statul naţional unitar român. Potrivit raportului Comisiei pentru administraţiei publică din Camera Deputaţilor, ”iniţiativa legislativă vizează, practic, crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita și a unei părţi din judeţul Mureș și constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român.
„Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută și o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice și instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc și a simbolurilor naţiunii maghiare. Se propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta. Ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc sunt definite: autorităţile regiunii autonome (Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Președintele Ţinutului Secuiesc), autorităţile scaunelor (Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Președintele Scaunului) și autorităţile locale (Consiliul Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și Primarul)”, se arată în raportul Comisiei pentru administraţie publică. „Secuii au luptat pentru apărarea creștinismului de partea lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare. Acele persoane și instituţii care susţin că ţinutul secuiesc nu există, sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari și secui, a susţinut iniţiatorul propunerii legislative, deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy.
SURSA:MEDIAFAX
Citiți principiile noastre de moderare aici!