La Muzeul Ţării Crişurilor s-a deschis joi, 2 aprilie, expoziţia personală a Amaliei Verzea, artist vitralist, restaurator și coordonator de proiecte în domeniul artei monumentale.

„Arta vitraliului la 360°” este prima expoziție din România a artistei Amalia Verzea, dedicată exclusiv vitraliului. Lucrările expuse sunt piese de referinţă realizate pe parcursul a peste trei decenii de activitate, atât în atelierul italian, cât și în atelierul din România.

Amalia Verzea s-a născut în satul Haieu, comuna Sânmartin, județul Bihor. Este absolventă a Universității de Arte din București, specializarea Artă Monumentală – Restaurare, formată în cadrul unor ateliere cu tradiție în vitraliu și pictură sacră. În 1988 s-a stabilit în Italia, unde a înființat, alături de soțul său, Iliuță Gabriel, studioul AmaGa, specializat în vitralii artistice, mozaic și restaurare pentru monumente de cult și clădiri. Atelierul a câștigat recunoaștere internațională, realizând lucrări în Italia, Belgia, Olanda, Franța, Japonia, Germania, Algeria, Nigeria și România.

Amalia Verzea a participat la numeroase expoziții de artă și design în Italia, Monte Carlo, Belgia, Japonia, Canada, S.U.A. și Elveția. Este membru al Corpus Vitrearum Medii Aevi Italia, organizație internațională dedicată conservării patrimoniului vitralistic mondial și expert restaurator acreditat al Ministerului Culturii. Printre realizările de excepție se numără restaurarea unui vitraliu semnat Louis Comfort Tiffany, în atelierul AmaGa din Italia, în 1997. Din 2018, artista şi-a mutat atelierul în Bucureşti.

În expoziţia de la Oradea se pot admira admira piese din sticlă vitrofuzionată și în rețea de plumb semnate de artistă, precum și panouri foto-print cu vitraliile arhitecturale restaurate sau realizate de aceeași autoare, pentru spații sacre și monumente istorice din Italia şi din România.

La vernisaj au vorbit, pe lângă artistă, Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor – Complex Muzeal, Cornel Abrudan, șeful Serviciului Artă, și Adina Rențea, curatorul expoziției.

Adina Renţea a amintit lucrări importante realizate de artistă, atât în Italia cât şi în România. Printre cele mai importante realizări din Italia se numără vitraliile arhitecturale din Biserica „Madonna della Neve” din Castelletto Ticino, realizate între anii 1994 și 1999. Dintre lucrările de referință din România sunt vitraliile arhitecturale din Biserica cu Lună – Oradea, Catedrala „Sfântul Nicolae” – Oradea, Mănăstirea Probota, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Plumbuita, Mănăstirea Ghighiu, Palatul Episcopal Sighetu Marmației, Biserica „Sfinții Constantin și Elena” – Oradea, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Otopeni, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Hârlău şi Cazinoul din Constanța.

„Actuala expoziție personală de la Muzeul Ţării Crişurilor este printre rarele expoziții dedicate exclusiv vitraliului din România. Ea își propune o descoperire «la 360°» a tuturor fațetelor care compun acest domeniu, atât prin varietatea tehnicilor vitralistice, cât și prin abordările stilistice și conceptuale”, punctează Adina Renţea.

Una din lucrările importante, de foarte mari dimensiuni – 270 mp de vitraliu, a fost executată pentru Biserica „Madonna della Neve” din Castelletto Ticino, o biserică atipică, compusă din patru pereţi de sticlă. În expoziţie este expus unul dintre pereţi (14 m / 2,40 m) în varianta de print în mărime naturală şi care reprezintă corul îngerilor.

„Poate cea mai spectaculoasă, remarcabilă prin păstrarea spiritului epocii, este opera vitralistică monumentală, cu motive vegetale, florale, cu linii fluide, suple, sinuoase – o adevărată declarație în stil Art Nouveau – realizată pentru Cazinoul din Constanța”, precizează Adina Renţea.

Opera vitralistică monumentală realizată pentru Cazinoul din Constanța este compusă din 265 de vitralii pentru cele trei ferestre ale cazinoului. Amalia Verzea spune că pentru această lucrare a preluat din arhivă schiţele originale ale arhitectului Daniel Renard, le-a studiat şi a recreat vitraliile pentru că nu exista un material documentar clar cu vitraliile autentice. Ceea ce este expus este o intrepretare în stil Art Nouveau a Amaliei Verzea.

Expoziția „Arta vitraliului la 360°” va putea fi vizitată până în 10 mai.

Recital de pian

La finalul evenimentului Andreas Iliuță a susţinut un recital de pian. Născut în Milano, în 1991, dar cu origini românești, a început să studieze pianul la vârsta de trei ani. A absolvit Conservatorul „Giuseppe Verdi” din orașul natal în anul 2013, apoi a continuat studiile cu Masterul la „Conservatorio della Svizzera Italiana” din Lugano, Elveția, sub îndrumarea profesoarei Anna Kravtchenko. Între 2007-2009 a fost student al prestigioasei Academii Pianistice Internaționale „Incontri col Maestro” din Imola – Italia, unde a avut ocazia să studieze cu maeștri iluștri ai artei pianistice. Debutul său la Filarmonica de Stat din Oradea a avut loc în 2011, , la vârsta de 19 ani, , interpretând al doilea concert pentru pian op. 18 de Sergej Rachmaninov. A concertat apoi pe mai multe scene din țară, dar și europene. A colaborat cu numeroși dirijori de prestigiu și s-a remarcat în multe concursuri naționale și internaționale de pian obținând mai multe premii.

Pe lângă activitatea concertistică, Andreas Iliuta și-a extins activitatea și în domeniul pedagogic, devenind în 2020 profesor titular la catedra de pian a I.C.S. Manara din Milano. În prezent este doctorand la Școala Doctorală a Universității Naționale de Muzică București

În sala de conferinţe a Muzeului Ţării Crişurilor, Andreas Iliuță a interpretat din creațiile lui J.S. Bach, W.A. Mozart, F. Schubert și D. Lipatti.