Cea mai scăzută prezenţă la vot, în 2007

La 25 noiembrie 2007, cu ocazia scrutinului pentru alegerea parlamentarilor europeni, s-a înregistrat o prezenţă la vot de doar 29,4%, ceea ce înseamnă că aproape cinci milioane şi jumătate de persoane s-au prezentat la urne. Cele mai mari procente au fost înregistrate în judeţul Harghita, unde au votat 45,8 % din numărul alegătorilor, urmat de Covasna – 39,6 %, Sălaj – 39,2 %, Teleorman – 37,5 % şi Mureş – 33,9 %. Cea mai scăzută prezenţă de vot s-a înregistrat în Capitală, acolo unde au votat doar 21,2% din cei cu drept de vot. Prezenţă redusă la vot s-a consemnat şi în judeţele Brăila, de 25,7%, Argeş – 25,6%, Timiş – 25,5% şi Prahova – 24,2%.

Din 1990 şi până în 2008, prezenţă tot mai scăzută la vot

Prezenţa la vot a românilor a scăzut constant din 1990, când au avut loc primele alegeri libere, până la alegerile din 2008 sau la europarlamentarele din 2007. Dacă în 90, participarea la alegeri a fost de 86%, în 1992 şi 1996 a scăzut la 76,3%, respectiv 76%, în 2000 a ajuns la 65,3%, în 2004 la 58,5%, pentru ca după 18 ani să scadă la 39,2%, la alegerile legislative din 2008.

La 28 noiembrie 2004, atunci când au fost organizate, pentru ultima oară, simultan alegerile parlamentare cu cele prezidenţiale, participarea la vot a fost de 58,9%, la urne prezentându-se 10.794.653 de români dintre cei 18.449.344 cu drept de vot. La nivel naţional, la ora 9.00 votaseră 3,2% dintre alegători, la ora 11.00 – 10,7%, la ora 14.00 – 27,2%, la ora 17.00 – 43,8%, iar la ora 20.00 – 57,1%. În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, din 12 decembrie 2004, prezenţa la vot a fost de 55,2% (10.112.262 de alegători).

În noiembrie 2008 au fost organizate doar alegeri parlamentare, căci între timp s-a stabilit ca mandul preşedintelui României să fie de cinci ani. La 30 noiembrie 2008, s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot, de 39,2%, comparativ cu toate celelalte alegeri legislative care au avut loc începând cu 1990. S-au prezentat la urne 7.238.871 de români din cei  18.464.274 cu drept de vot. La nivel naţional, la ora 10.00 s-au prezentat la urne 4,9% dintre alegători, la ora 14.00 – 19,8%, la ora 18.00 – 34,5%, iar la ora 21.00 – 39,2%.

Prezenţa la referendumuri şi alegerile locale

Tendinţa scăderii prezenţei la vot a fost confirmată şi cu ocazia celor patru consultări la care au fost chemaţi românii după 1990. La primul referendum de după 1989, cel din 8 decembrie 1991, pentru adoptarea Constituţiei României, s-a înregistrat cea mai mare participare la vot, 67%, în comparaţie cu celelalte trei. Cel din 2003, pentru adoptarea Constituţiei revizuite, a fost organizat pe parcursul a două zile, la 18 şi 19 octombrie. În prima zi, participarea a fost foarte slabă, procentul înregistrat fiind de numai 14,3%. După cele două zile, prezenţa la nivel naţional a atins 55,7%.

La referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din 19 mai 2007, s-au prezentat la urne 44,5% dintre alegători, în timp ce la referendumul pentru introducerea votului uninominal, din 25 noiembrie 2007, participarea a fost de 26,5%, adică mai redusă decât la alegerile pentru Parlamentul European organizate în aceeaşi zi -29,4%.

Între 1992-2000, rata de prezenţă la alegerile locale a scăzut cu aproximativ 15 puncte procentuale, de la 65 % la 50%, în timp ce la scrutinul din 2004 s-a înregistrat o uşoară creştere, până la 55%. La alegerile locale din 2008, prezenţa la vot a scăzut din nou, până la 49,4%.

Sursa: Newsin