Regulile divorţului în dreptul românesc dau voie unui soţ să divorţeze, chiar fără ştiinţa celuilalt, citarea făcându-se la ultimul domiciliu conjugal. Aşadar, pentru primul termen de divorţ, Elodia a fost citată la domiciliul pe care îl deţinea împreună cu Cristian Cioacă.
Avocaţii civilişti susţin: “Poţi să divorţezi de orice persoană vie, numai de un mort nu te poţi despărţi din punct de vedere juridic”.
Probabil aşa se justifică “graba” lui Cristian Cioacă de a divorţa până la finalizarea anchetei penale privitoare la dispariţia avocatei Elodia Ghinescu. Dacă ancheta stabileşte că Elodia a fost omorâtă, atunci bunurile materiale rămase ar reveni moştenitorilor, în urma unei succesiuni, o procedură mai complicată decât un divorţ.
Chiar dacă ancheta penală nu va tranşa lucrurile, după cinci ani de când o persoană este declarată dispărută, se certifică pe cale judecătorească decesul.
“Nu ne interesează dreptul penal. Faptul că Cioacă ar fi cercetat pentru omor, până la o hotărâre definitivă a instanţei nu are nici o importanţă, pentru că într-un proces de divorţ are efecte nepatrimoniale, iar interesele patrimoniale pot fi reprezentate de un curator”, a spus avocatul Iancu Toader.
Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi avocatul Adrian Roseti, care spune că atâta timp cât Elodia nu este declarată moartă, normele de drept permit divorţul.
“Doar reclamantul (cel care cere divorţul) are obligaţia să se prezinte în faţa instanţei pentru a-şi susţine cererea de desfacere a căsătoriei”, afirmă şi avocatul Radu Pricop.
De altfel, curatorul special este desemnat de instanţă atunci când se constată incapacitatea cuiva de a-şi apăra drepturile.
Cu toate că legal, nu este nici o problemă, morala te poate împiedica să “admiţi” că un om poate divorţa de o persoană care parcă s-a şters de pe faţa pământului, fără să lase în urmă măcar un os, mai ales dacă soţul este principalul suspect într-un caz ce s-a dovedit până acum “crima perfectă.
Judecătoria Braşov poate încearcă să scape de “castana fierbinte” şi să trimită dosarul la Piteşti, unde are domiciluul poliţitul Cioacă.
Joi, la primul termen de judecare a divorţului intentat de poliţistul Cristian Cioacă soţiei sale Elodia Ghinescu, dispărută în urmă cu un an, instanţa a stabilit ca mama Elodiei, Emilia Ghinescu, să o reprezinte pe aceasta, în calitate de curator special, în dosarul de divorţ.
Şedinţa a avut caracter secret, la solicitarea avocatei lui Cioacă, Maria Vasi, cererea fiind acceptată de judecător.
Motivele invocate de Cioacă pentru divorţul de Elodia sunt părăsirea domiciliului comun şi relaţii extraconjugale ale acesteia, el solicitând custodia totală a copilului cuplului şi obţinerea tuturor bunurilor materiale ale Elodiei Ghinescu.
Avocata Elodia Marilena Ghinescu (38 de ani) a dispărut de acasă în data de 30 august 2007. Soţul acesteia, poliţistul Cristian Cioacă, a anunţat Poliţia despre dispariţia femeii de abia în 5 septembrie.
Anchetatorii braşoveni au luat în calcul varianta crimei în cazul avocatei, principalul suspect fiind soţul femeii, deoarece s-au găsit urme de sânge în apartamentul celor doi soţi şi în autoturismul bărbatului.
După o lună, în septembrie 2007, Cioacă a fost acuzat de uciderea soţiei sale, însă în lipsa cadavrului magistraţii instanţei supreme nu au emis un mandat de arestare preventivă, dar au acceptat argumentele Parchetului în acest caz.
În 14 noiembrie 2007, părinţii avocatei au făcut plângere penală la Tribunalul Braşov împotriva lui Cioacă, pentru violarea corespondenţei prin e-mail a fiicei lor, spunând că mesajele ar fi putut fi modificate de acesta pentru a-şi denigra soţia. O zi mai târziu, Baroul Braşov, din care face parte Elodia Ghinescu, a înaintat o plângere penală împotriva lui Cioacă şi a asistentei avocatei, ca urmare a violării corespondenţei şi a publicării acesteia în presă. Potrivit Parchetului instanţei supreme, alte două persoane, printre care un ofiţer de poliţie judiciară la IPJ Braşov, sunt cercetate alături de Cristian Cioacă pentru violarea corespondenţei avocatei Elodia Ghinescu.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Braşov, au dispus începerea urmăririi penale în cauza constituită ca urmare a plângerilor formulate de familia avocatei dispărute din Braşov şi a Baroului de Avocaţi din Braşov faţă de Cioacă – pentru instigare la acces fără drept la sisteme informatice, instigare la restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi instigare la transferul neautorizat de date informatice, fapte aflate în concurs real, precum şi faţă de Marius Sebastian Breazu şi Marius Adrian Niţu – pentru săvârşirea infracţiunilor de acces fără drept la sisteme informatice, restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi transfer neautorizat de date informatice, fapte aflate, de asemenea, în concurs real.
Conform Parchetului, Cristian Cioacă i-ar fi determinat pe Breazu (ofiţer de poliţie judiciară la IPJ Braşov) şi Niţu să acceseze fără drept sisteme informatice prin înlăturarea parolelor de acces, în scopul obţinerii conţinutului mesajelor de poştă electronică destinate avocatei Ghinescu Elodia-Marilena. De asemenea, i-a determinat pe aceştia să restricţioneze fără drept accesul la adresele de e-mail respective şi să transfere neautorizat date dintr-un sistem informatic.
Parchetul menţiona că Cioacă a fost citat de procurori pentru data de 15 ianuarie 2008, însă a refuzat să se prezinte la audieri, încheindu-se în acest sens două procese-verbale.
Astfel, în 24 ianuarie anul acesta, în urma unei cereri a acuzării, instanţa supremă a emis un mandat de arestare preventivă pe numele lui Cristian Cioacă în dosarul în care este acuzat de accesarea fără drept a adresei de e-mail soţiei sale.
Parchetul l-a acuzat pe Cioacă de faptul că a intenţionat să zădărnicească prin alterarea mijloacelor de probă ancheta judiciară. Astfel, procurorul a citat din convorbiri telefonice realizate începând cu 24 septembrie referitor la rolul lui Niţu în această activitate.
De altfel, Niţu a susţinut tot timpul că la solicitarea lui Cristian Cioacă a intrat în adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu, pentru ca aceasta să nu fie accesată de hackeri şi pentru depistarea informaţiilor care ar fi putut-o localiza pe femeia declarată dispărută la sfârşitul lunii august 2007.
Procurorul a mai spus că potrivit convorbirilor telefonice, Cioacă i-ar fi cerut lui Niţu să identifice domiciliul celui cu care coresponda soţia sa.
Anterior apelării lui Adrian Niţu pentru pătrunderea în adresa de e-mail a Elodiei, Cristian Cioacă l-a contactat pe Marius Breazu, ofiţer de poliţie, care, deschizând laptop-ul avocatei aflat la biroul profesional al acesteia, adresa de messenger s-a deschis automat. Astfel, soţul Elodiei, împreună cu Marius Breazu, au identificat o serie de mesaje, moment în care cei doi au convenit să schimbe parolele. Acest lucru s-a întâlmplat la data de 2 septembrie. În 22 septembrie, Cioacă l-a contactat pe Niţu, iar în 24 septembrie, acesta din urmă a schimabt parolele la ambele adrese de email ale Elodiei Ghinescu, cea de a doua adresă fiind găsită după scotocirea mesajelor avocatei din prima căsuţă electronică.
Parola schimbată a fost aceeaşi pentru ambele adrese de email. În acest context, procurorul de şedinţă a arătat că dacă Elodia Ghinescu ar mai fi trăit, ea nu ar mai fi avut acces la adresele sale personalizate, având înregistrat IT propriu.
Potrivit acuzării, faptul că Cioacă l-a instigat pe Niţu să acceseze fără drept o adresă de mail personalizată, transferând nelegal date şi restricţionând accesul, conform Legi 161/2004 se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Cristian Cioacă a spus în faţa instanţei că nu îşi aduce aminte dacă a pus sau nu la dispoziţie parola căsuţei de mail a soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu, însă a recunoscut că scopul demersului de a-l chema pe Niţu a fost să depisteze orice element care i-ar fi putut indica unde se află soţia lui dispărută.
Pe de altă parte, Cioacă este cercetat pentru omor, însă, în lipsa cadavrului, instanţa supremă a fost în imposibilitatea de a emite un mandat de arestare.
Mediafax
Anonim 
