Astfel, companiile semnatare ale “Codului etic pentru publicitate adresată copiilor” nu vor mai putea face publicitate către copiii sub 12 ani la produsele alimentare, exceptând produsele care îndeplinesc criterii nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate sau pe ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale.
De asemenea, companiile semnatare ale documentului nu vor mai putea efectua comunicări referitoare la produse în şcoli primare.
În cazul în care nu respectă prevederile, companiile care au semnat acest Cod etic pot fi sancţionate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi de Consiliul Naţional al Audiovizualului, potrivit legii.
22 mil. de copii supraponderali, la nivelul UE
Proiectul a fost lansat pentru a reduce creşterea gradului de obezitate în rândul copiilor, la nivelul Uniunii Europene existând aproximativ 22 de milioane de copii supraponderali, dintre aceştia, peste 5 milioane fiind obezi. “Industria alimentară din România şi-a asumat rolul de coordonator la nivel european al luptei împotriva obezităţii”, a declarat reprezentantul Federaţiei Mondiale a Publicitarilor, Will Gilroy.
Magor Csibi, iniţiatorul “Codului etic pentru publicitate adresată copiilor” a purtat, pe 22 septembrie, mai multe discuţii cu reprezentanţii marilor companii alimentare din România. “Mă bucură faptul că am ajuns la un compromis cu aceste companii, care au semnat de bunăvoie acest Cod etic şi sper ca, la sfârşitul anului viitor, 99% dintre companiile alimentare din România să fie parte a acestui Cod”, a precizat europarlamentarul.
Conştient, probabil, că proiectul nu va avea un ecou răsunător şi că această iniţiativă reprezintă doar un demers infim pentru asigurarea sănătăţii copiilor, Magor Csibi a declarat ieri că “sunt hotărât să continuu acţiunile de acest gen şi să menţin atmosfera de dialog între toate părţile interesate pentru atingerea unor soluţii eficiente în domeniul sănătăţii şi al nutriţiei”.
Există deja o listă a alimentelor interzise în şcoli
Ministerul Sănătăţii a făcut publică, în august, o listă a alimentelor care nu vor mai fi comercializate în şcoli şi grădiniţe, conform recomandărilor specialiştilor în nutriţie. Potrivit listei, nu mai pot fi vândute alimentele cu conţinut mare de zahăr, grăsimi şi sare. Pentru sănătatea şcolarilor şi a preşcolarilor, sunt interzise şi alimentele care, prin conţinut, au peste 300 Kcal pe unitatea de vânzare, mai puţin sandwichurile, care pot avea până la 350 Kcal. Lista mai conţine produse precum hamburgerii, pizza, preparatele de patiserie, cartofii prăjiţi şi mezelurile grase, din cauza faptului că acestea au un conţinut mare de grăsimi pe suta de grame.
Elevii nu mai pot cumpăra de la magazinele din incinta şcolilor nici chips-uri, covrigei, sticks-uri, snacks-uri, alune sărate şi seminţe sărate, din cauză că acestea conţin peste 1,5 grame de sare/100 de grame de produs.
Curierul National
Citiți principiile noastre de moderare aici!