Prin aceste modificări, legislația va fi pusă în acord cu exigențele Deciziei Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 222 (privind durata arestului la domiciliu) din Codul de procedură penală.
Actul normativ adoptat de Guvern creează cadrul normativ necesar aplicării instituției arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță, în limite și coordonate constituționale. Prin modificările decise marți, se reglementează durata maximă de dispunere a măsurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevăzut în mod expres.
În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile. Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale numai în caz de necesitate, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile.
Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.
Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Judecătorul de drepturi și libertăți este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoțită de dosarul cauzei, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
Modificarea legislativă este necesară în regim de urgență și cu precădere întrucât, în lipsa acesteia, nu poate funcționa instituția arestului la domiciliu pentru faza de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță. O intervenție legislativă rapidă, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului a fost solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!