Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Legea votului prin corespondenţă, adoptată pe 28 octombrie, este constituţională, respingând astfel sesizările formulate de ALDE şi UDMR. Camera Deputaţilor a adoptat legea în forma propusă de Comisia de cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare.
ALDE consideră că votul prin corespondenţă „instituie în drept şi în fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetăţeni, ceea ce este explicit interzis de Art.16 (1) din Constituţie, care prevede că «cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări»”.
Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, nu pricepe de ce este discriminat cetăţeanul român domiciliat în ţară, faţă de cel stabilit înstrăinătate. „Celor ce sunt stabiliţi în străinătate li se oferă posibilitatea de a se deplasa la o secţie de votare sau să voteze în plic. De exemplu, eu, dacă doresc mă duc în concediu peste hotare chiar în data alegerilor, de ce nu pot să solicit să primesc un plic acasă, pentru a vota şi pentru ca apoi să pot pleca liniştit în vacanţă?”, întreabă udemeristul, care asigură că UDMR nu e în pericol de a nu atinge pragul electoral, din cauza votului prin corespondenţă. Szabo: „Dacă 500.000 votează prin corespondenţă, asta înseamnă pentru noi ca ne trebuie 25.000 de voturi în plus, ca să avem 5%. Pentru noi nu va fi o problemă. Dar ce se întâmplă dacă se dovedeşte că în Spania, într-un cămin de nefamilişti, îi adună şi votează şeful? Dacă scorul electoral va fi strâns, se se întâmplă cu legitimitatea?”.
Legea a fost adoptată în 28 octombrie de Camera Deputaților, forul decizional. Pe 19 septembrie, și Senatul a adoptat proiectul de lege.
Curtea Constituțională (CC) a decis, miercuri, că Legea votului prin corespondență, adoptată pe 28 octombrie, este constituţională, respingând astfel sesizările formulate de ALDE şi UDMR.
Decizie definitivă şi obligatorie
Judecătorii constituţionali au luat în discuţie două sesizări privind Legea votului prin corespondență, una înaintată de 30 de senatori și o alta formulată de 50 de deputați.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a respins sesizările de neconstituţionalitate formulate în cazul Legii privind votul prin corespondență, de modificare și completare a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, iar argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
În 3 noiembrie, ALDE a anunțat că grupul său parlamentar de la Senat, alături de grupul UDMR, senatori de la UNPR şi PSD, respectiv, un senator independent au depus la Curtea Constituțională o contestaţie la legea votului prin corespondență.
Camera Deputaților a adoptat legea în forma propusă de Comisia de cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare.
Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondenţă se aplica şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, dar reprezetanţii PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidenţial.
Citiți principiile noastre de moderare aici!