Mai multe confederaţii patronale trag un semnal de alarmă vizavi de creşterea salariului minim pe economie. Uniunea Generală a Industriaşilor din România, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Confederația Patronală „Concordia”, Confederaţia Naţională a Patronatului Român și Patronatul Naţional Român, confederații patronale reprezentative la nivel național, membre ale Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), consideră că „creşterea salariului minim ar avea implicaţii multiple la nivel macroeconomic”.
„Este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv pe cei din sate și din zonele defavorizate din România”, se spune în comunicatul remis Jurnalului bihorean de către ACPR.
Reprezentanţii patronatelor consideră că analizele din cuprinsul studiului realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii și Protecţiei Sociale (INCSMPS) nu susțin scenariul creșterii salariului minim în 2017, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare, economiei în ansamblu. Pe de altă parte, ACPR precizează că, „conform dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, creşterile salariale nu mai pot fi decise, fiind mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului şi perioadă de asiduă campanie electorală”.
Considerente
Lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim generează incertitudine. Nu există în continuare orientări clare sau criterii care să ia în considerare impactul acestuia asupra creării de locuri de muncă, a condiţiilor sociale şi a competitivităţii. Acestea sunt două dintre considerentele avansate de patronate.
Patronatele arată că studiul INCSMPS evidențiază numeroase efecte negative în cazul creșterii salariului minim, asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare, economiei. „În situația creșterii salariului minim, firmele mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara fiscală a costului salariilor lucrătorilor”, se precizează în materialul ACPR. „Practic, creșterea salariului minim a determinat, în general, scăderea numărului de salariați, în special pentru companiile vulnerabile, firme care au un fond de salarii brut anual per angajat în jurul valorii salariului minim brut pe economie”, susţin patronatele.
ACPR susține necesitatea funcționării unei structuri tripartite: ministere implicate, confederaţii patronale și sindicale reprezentative, finanțată din fonduri europene, care să realizeze prognoze, analize şi scenarii privind evoluţia salariului minim, a diverselor tendințe și evoluții ale economiei și pieței muncii, care să stea la baza deciziilor de modificare a salariului minim.
Nu în ultimul rând, confederațiile patronale nu susțin o comunicare publică pe tema salariului minim, ca luptă electorală, de care se delimintează ferm, considerând-o total inadecvată și inoportună în aceste zile de final de mandat.
Citiți principiile noastre de moderare aici!