Peste 78% dintre romani folosesc cardul sa-si scoata banii din bancomate, unul din trei romani foloseste cardul pentru orice fel de cumparaturi, in timp ce unul din cinci romani utilizeaza astfel de instrumente pentru plata facturilor, a declarat directorul ING Romania, Adrian Apolzan.
Mai mult, unul din trei romani scot bani de doua-trei ori pe luna, de teama comisioanelor pe care le considera mari, in timp ce doar 3% din posesorii de carduri de credit si 7% din detinatorii cardului cu descoperire de cont le folosesc zilnic.
Potrivit studiului ING, un sfert din posesorii de carduri le folosesc la plata directa in magazinele dotate cu POS-uri, in timp ce 24% dintre romani cumpara alimente cu cardul, 18% platesc facturile prin card.
Doar 4% dintre romani achita nota de plata la restaurant prin card si doar 7% fac plinul de benzina cu cardul. Cardul este folosit de 6% dintre posesori in calatorii, iar 3% dintre romani il utilizeaza la reincarcarea cartelelor telefonice (3%).
Cardul de credit a cunoscut in ultimii ani o usoara crestere pe piata romaneasca, desi este utilizat, in general, pentru imprumuturi mici care acopera valoarea a doar 2-3 salarii. Piata autohtona a cardurilor, estimata in prezent la un numar de 10 milioane de carduri, ramane dominata de cardul de salariu care are o pondere de peste 80%, se arata in acelasi studiu.
Totodata, cardul de credit cumuleaza numai 22% din optiuni in ciuda faptului ca a crescut ca pondere in ultimii ani. Cardul de credit este solicitat de catre romani in special in situatii de urgenta sau pentru achizitii de bunuri cu valori foarte mari.
Pe de alta parte, overdraftul (cardul cu descoperire de cont) este utilizat de 15% dintre clientii bancari, fiind folosit pentru extrageri cuprinse intre doua si sase salarii. Desi il prefera in sondaj, el nu este direct ales de clientul bancii, fiind de regula impus de catre angajatori.
Potrivit specialistilor, romanii nu prea folosesc overdraftul din cauza lipsei de educatie, informare, din cauza reticentei si a lipsei de incredere manifestata inca in ce priveste folosirea acestor produse bancare.
Pe de alta parte, studiile arata ca romanii au devenit mai pragmatici. Alegerea unui card depinde intr-o mare masura de costul creditarii, comisionul practicat sau de dobanda asociata creditului si mai putin de renumele bancii emitente.
“Sistemul bancar romanesc a devenit mult mai solid, iar clientii nu mai sunt interesati de siguranta produselor bancare”, a declarat Adrian Apolzan, directorul Directiei Carduri din cadrul ING Bank, precizand ca totusi se remarca in piata o lipsa de promovare a acestor produse si lipsa educatiei utilizatorului roman de carduri.
Romanii nu platesc cu cardul
Reactualizat la:
Cardul a ramas un instrument pentru scoaterea banilor din salarii de la bancomate pentru ca romanii nu detin suficiente informatii pentru a le folosi, se arata intr-un studiu ING Bank, informeaza Romania Libera in editia de miercuri.
Trimite articolul
Xpowered by Surfing Waves
România
Administrația publică locală se află în pragul unui conflict de muncă major.
BIHON Ştirile judeţului Bihor
Polițiștii Serviciului Rutier au fost sesizați, printr-un apel la 112 primit de IPJ Bihor în seara zilei de 2 februarie, în jurul orei 18:44, că pe centura ocolitoare a localității Sânmartin s-a produs un accident rutier.
BIHON Ştirile judeţului Bihor
Judecătoria Aleșd i-a condamnat la câte 2 ani de închisoare, cu suspendare, pe doi soți din Șuncuiuș, acuzați de rele tratamente aplicate minorului, după ce l-ar fi lovit „cu bâta, urzica, zbiciul și cu palma” pe un copil de 5 ani, aflat în îngrijire lor.
BIHON Ştirile judeţului Bihor
Cei 11 membri ai delegaţiei au făcut şi deplasări în teren pentru a surprinde viaţa sătenilor indieni.
BIHON Ştirile judeţului Bihor
Consiliul Județean Bihor a emis, pe 2 februarie 2026, ordinul de începere a lucrărilor la pasajul rutier suprateran de pe Centura Oradea, în zona intersecției cu calea ferată Oradea - Băile Felix.
2
BIHON Ştirile judeţului Bihor
În perioada 26 - 30 ianuarie, polițiștii bihoreni au confiscat valoric peste 415 metri cubi de lemne de foc și cherestea de rășinoase, în valoare de peste 110.000 de lei.
1
Citiți principiile noastre de moderare aici!