De bună seamă că Guvernul și-a făcut bine calculele în folosul său atunci când a majorat în mod repetat salariul minim și a transferat, chipurile, contribuțiile sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului. Într-o perioadă în care România se confruntă cu o penurie a forței de muncă, este evident că toate aceste schimbări ale regimului fiscal se răsfrâng asupra companiilor mici și mijlocii, confruntate cu un nou tip de fiscalitate mascată.

Ajustarea salariilor în sectorul bugetar și creșterea forțată, în chip repetat, a salariului minim pe economie reprezintă o prioritate constantă pentru Guvernul PSD-ALDE. Inflația reprezintă o consecință imediată, pe care o poate constata orice român, la raft. De altfel, inflația și costul tot mai ridicat al vieții se regăsesc și între preocupările majore ale altor europeni, cu precădere a celor din state membre UE din fostul bloc comunist.

Ultimul Eurobarometru, realizat în luna noiembrie, scoate la iveală inclusiv principalele îngrijorări ale românilor, atunci când vine vorba despre direcția în care se îndreaptă țara. 32% dintre repondenții români au reclamat creșterea prețurilor, așadar a costurilor legate de nivelul de trai ca fiind principala lor preocupare.

27% au indicat situația economică precară a țării, iar 23% s-au arătat îngrijorați în privința serviciilor de sănătate și a securității sociale. Aceste trei tipuri de răspunsuri au apărut cel mai frecvent în rândul românilor chestionați în cadrul Eurobarometrului de toamnă, comandat de Comisia Europeană.

Economie încă slabă

Practic, se poate deduce ușor că măsurile fiscale ale guvernării PSD au lăsat în urmă o mare masă de cetățeni, cărora veniturile nu le-au crescut pe măsura creșterii prețurilor. Este și cazul unei mari părți dintre pensionari, în condițiile în care guvernarea social-democrată întârzie și acum să regleze uriașele inechități sociale din sistemul național de pensii.

De asemenea, încrederea în situația economică a țării a scăzut în rândul românilor cu 2 procente, în intervalul scurs de la Eurobarometrul realizat în primăvară și până la cel realizat în noiembrie. Astfel, încrederea românilor în situația economică a țării noastră a ajuns acum la doar 25%!

În percepția românilor, cele mai mari provocări pentru Uniunea Europeană, în ansamblul ei, sunt legate de imigrație, terorism, situația economică, criminalitate și inflație – costul tot mai ridicat al vieții. Așadar, inflația se regăsește din nou în răspunsurile românilor.

Vine criza?

Un alt aspect tratat de Eurobarometru se referă la viitorul economiei europene. Mai pe românește, în ce măsură ne paște sau nu o nouă criză economică, văzând problemele cu care se confruntă mai nou marile burse ale lumii. Chiar dacă românii se arată mai optimiști decât media europeană, rezultatele relevă faptul că europenii sunt împărțiți: 44% dintre repondenți cred că ce a fost mai rău a trecut, în timp ce alți 44% se așteaptă la vremuri și mai grele. Restul de 12% nu au știut să răspundă.

Încă privim UE cu ochi buni

În ciuda faptului că entuziasmul față de UE a scăzut în România din 2007 și până acum, românii continuă să aibă per ansamblu o imagine mai degrabă pozitivă despre UE, peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%), segmentat astfel:

– 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%), în timp ce Ungaria se situează la 48%, iar Bulgaria la 53%;
– 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de 49%);
– 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%);
– 48% dintre români sunt optimiști în privința situației pieței muncii (comparativ cu o medie UE de 44%).
Cea mai mică încredere în UE se manifestă în Grecia, Marea Britanie, Cehia, Franța, Italia, Slovenia, Spania și Cipru – toate sub media europeană. În topul încrederii sunt Lituania, Danemarca, Suedia, Olanda, Malta și Portugalia.

Îngrijorările europenilor

Iată ce au indicat cetățenii din țările membre UE ca reprezentând problemele cele mai mari cu care se confruntă în țările lor:

– rata șomajului (în Grecia, Spania, Italia, Croația și Franța peste 40% din repondenți au indicat această problemă);
– inflația/costul ridicat al vieții (în Lituania, Estonia, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, România – peste 30% dintre repondenți);
– imigrația (în Malta, Germania, Italia, Danemarca, Belgia, Olanda, Austria, Slovenia, Ungaria – peste 20% dintre repondenți, mergând până la 36%, în Germania și chiar 50%, în Malta)
– sănătatea și securitatea socială (în Suedia, Finlanda, Olanda, Letonia, Ungaria, Irlanda – peste 40%; în Danemarca, Estonia, Portugalia, Bulgaria, Slovacia, Marea Britanie și Polonia – peste 30%).