Un astfel de personaj este Izidor Kürschner, care a mai folosit folosit în epocă și alte variante ale numelui său, inclusiv Szűcs sau Kürschner-Szűcs. Pentru fotbalul românesc numele lui nu spune mare lucru, spre deosebire de Ungaria, Germania, Elveția și mai ales Brazilia.

A avut și studio foto la Oradea

Izidor sau „Dóri”, cum îl alintau suporterii, s-a născut în 23 martie 1885, în Woltersdorf, Moravia, pe teritoriul de atunci al Austro-Ungariei. S-a remarcat ca fotbalist la MTK Budapesta, jucând pe postul de fundaș stânga, în perioada 1904 – 1912, contribuind la câștigarea titlurilor de campion din 1904 și 1907-1908. Cronicarii de fotbal ai vremii notau că a fost primul jucător care a realizat că fotbalul trebuie jucat nu numai cu picioarele, ci mai ales cu mintea. A adunat și 5 selecții la naționala Ungariei.

„A plecat în străinătate înainte de Primul Război Mondial, nu există informații sigure despre echipele în care a jucat. Cu toate acestea, este cert că a avut un studio foto în Oradea în acea perioadă”, scrie site-ul mtkbudapest.hu.

Despre plecarea lui la Oradea a scris ziarul Sport-Világ la sfârșitul anului 1912.

„Izidor Kürschner, jucătorul de acoperire al echipei naționale, s-a mutat definitiv la Oradea. Două dintre cele mai importante cluburi din Oradea, NAC (n.r. – Club Atletic Oradea) și NSE (n.r – AS Oradea), vor fi cu siguranță dornice să-l achiziționeze pe excelentul jucător”, nota ziarul maghiar.

NAC (CAO) a reușit să-l convingă să joace, numele său fiind menționat într-un meci din anul 1913 între CAO și Ferencvaros, campioana Ungariei. Meciul s-a desfășurat pe terenul din Parcul Rhédey în 7 iulie 1913 și a fost câștigat de Ferencvaros cu scorul de 4-2. Pentru CAO/NAC au evoluat atunci Jakobovits – Hoffmann, Kucsera – Horváth, Hirsch, Robogó – Katona, Strasser, Kürschner, Döme, Oblath. Kürschner și-a trecut numele pe lista marcatorilor alături de Frontz Antal (Döme). Potrivit unor surse, Izidor și-a început cariera de antrenor tocmai la Oradea, fiind totodată și jucător.

A revenit în Ungaria la MTK Budapesta și de la începutul anului 1919 l-a înlocuit pe legendarul antrenor britanic Jimmy Hogan, care a câștigat trei titluri de campion cu echipa.

„Eterna finală” din Germania

Drumul lui Izidor a continuat în Germania, unde a preluat pe Stuttgarter Kickers și a câștigat campionatul regional, apoi a luat titlul cu FC Nürnberg în 1921 și a ajuns în finala campionatului în 1922.

„Această finală rămâne legendară, deoarece a durat mai mult de 5 ore pe parcursul a două meciuri, fără a putea produce un câștigător final. Primul meci a durat 3 ore și 10 minute, încheindu-se 2-2, în timp ce al doilea meci s-a desfășurat tot în prelungiri. Când scorul era 1-1, echipa din Nürnberg a rămas cu 7 jucători, iar arbitrul a fluierat finalul. Hamburg a fost încoronată campioană, dar a refuzat să accepte titlul. Această finală din 1922 este cunoscută sub numele de Eterna finală”, a scris ziaristul francez Tristan Trasca.

În CV-ul său figurează și clubul Bayern Munchen în 1921, dar și Eintracht Frankfurt.

Triumf cu Grasshoppers

După perioada germană, Izidor Kürschner a lucrat în Elveția din 1923 timp de 12 ani. A jucat un rol important în dezvoltarea fotbalului de acolo și s-a alăturat echipei naționale a Elveției, alături de englezii Teddy Duckworth și Jimmy Hogan, care se pregătea pentru Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris. Elveția a ajuns în finală, dar a pierdut cu 0-3 în fața Uruguayului. Între 1925 și 1934 a fost antrenor principal la Grasshoppers Zurich, cu care a câștigat trei titluri de campion (1927, 1928, 1931) și patru Cupe ale Elveției.

Izidor Kürschner (primul din dreapta), campion cu Grasshoppers FOTO: Grasshoppers Club Historie

Perioada braziliană

Având origini evreiești, Kürschner s-a mutat în Brazilia, în America de Sud, în martie 1937, înainte de al Doilea Război Mondial, unde a activat la Flamengo și apoi Botafogo. A lucrat cu celebrul Leônidas da Silva supranumit „Diamantul negru”, care a fost golgheterul CM din 1938 cu 7 goluri, fiind considerat cel mai bun fotbalist brazilian până la apariția lui Pele.

Într-un articol din anul 2017, prestigiosul ziar brazilian O Globo în caracterizează pe fostul jucător al „alb-verzilor orădeni: „Izidor Kürschner: unul dintre cei mai mari antrenori ai lumii la acea vreme, maghiarul a antrenat Flamengo între 1937 și 1938. Contribuția sa la dezvoltarea fotbalului în țară este inestimabilă, atât din punct de vedere tactic, cât și fizic. Dori Kürschner a fost cel care a introdus sistemul „WM”, denumit astfel datorită așezării jucătorilor pe teren, care semăna cu literele alfabetului. El a fost mai presus de toate un inovator”.

Cu patru ani înainte, pe blogul 20minutos.es jurnalistul Eduardo Casado a scris un articol cu titlul „Cine a fost… Izidor Kürschner, părintele „jogo bonito”.

„În aprilie 1937 a preluat conducerea echipei Flamengo din Rio de Janeiro, unde a pus în aplicare ideile pe care le acumulase în Europa: mai mult control, mai multă atingere, mai puține atacuri nebunești. A importat antrenamentul fără minge și sistemul WM (3 apărători, 2 mijlocași defensivi, 2 mijlocași și 3 atacanți. Un 3-4-3 care poate vă este familiar…”, a mai scris Casado, Ziaristul a mai precizat că „Kürschner i-a sfătuit pe antrenorii echipei naționale braziliene cu noile sale tactici, care au condus Brazilia pe locul al treilea la Cupa Mondială din 1938. Aceasta a fost originea „jogo bonito”, care avea să facă din Brazilia cea mai de succes echipă internațională din istorie. În ciuda ideilor sale revoluționare, a fost dat afară de la Flamengo după ce a pierdut un derby cu Vasco de Gama”.

„Precursorul uitat al revoluției fotbalului brazilian”

În 2014 pe site-ul footballski.fr, jurnalistul Tristan Trasca îl caracteriza pe Izidor Kürschner „precursorul uitat al revoluției fotbalului brazilian”.

„Marii oameni scapă uneori printre crăpăturile posterității. În timp ce unii, precum Galileo și Van Gogh, și-au văzut munca recunoscută post-mortem, alții rămân pentru totdeauna necunoscuți publicului larg, în ciuda valorii lor adăugate reale în trecut. Izidor Kürschner este unul dintre aceștia”.

S-a stins din viață la doar 56 de ani, pe 8 decembrie 1941 la Rio de Janeiro ducându-și somnul de veci în cel mai faimos cimitir al orașului, Sao Joao Batista. Declanșarea războiului care a dus la blocarea și pierderea banilor săi avuți la bănci din SUA l-a afectat pe Izidor Kürschner, iar presa speculează că ar fi murit în urma unei afecțiuni cardiace, dublate de un infarct, o altă variantă avansată fiind că a contactat un virus puternic.

Rămâne în urma lui o poveste interesantă care are și o legătură cu istoria Club Atletic Oradea, care în acest an va împlini 115 de ani de la înființare.

Izidor Kürschner FOTO OGOL.BR