A crescut în patru ani cât alţii într-o carieră. Dacă în 2007 evolua în Liga 4 la Minerul Ştei, în 2011 a îmbrăcat tricoul de campion al României şi a evoluat în competiţia supremă inter-cluburi. „Când eram la Ştei sigur nu mă gândeam că voi deveni vreodată campion al României. Am fost şi la fotbal ca la şcoală, în fiecare an am urcat mai sus. De la Ştei am ajuns la Luceafărul, apoi la FC Bihor şi la Oţelul. Din Liga 4 am ajuns în Liga 1 şi mai ales campion. Ce poate fi mai frumos? Parcă nici acum nu conştientizez ce am realizat. Mulţi şi-ar da ani din viaţă să pentru a fi campion. Vreau să le mulţumesc tuturor antrenorilor cu care am lucrat şi domnului Ghilea că m-a lăsat să plec la Oţelul”, spune Ioan Filip, fotbalistul originar din Criştioru de Jos, comună situată în sudul judeţului, la 100 km de Oradea.
Şase meciuri în Ligă
„Închizătorul” de la Oţelul Galaţi a reuşit şi să evolueze în Liga Campionilor, competiţie în care nu mulţi fotbalişti se pot mândri că au jucat. „E un sentiment de nedescris. E lucru mare şi să fi rezervă darămite să mai joci în competiţia supremă intercluburi. Benfica şi Manchester sunt două exhipe extraordinare. Joacă fotbalul cu o lejeritate extraordinară, iar jucătorii care m-au impresionat cel mai mult sunt Aimar şi Rooney. Doi fotbalişti pentru care mingea nu mai are secrete”, povesteşte Filip.
Fotbalistul a fost titular în toate meciurile jucate de Oţelul în Liga Campionilor, iar în meciul de acasă cu Manchester s-a remarcat cu cei 13,8 km alergaţi în cele 90 de minute.
Cu banii primiţi pentru titlul de campion şi participarea în Ligă vrea să-şi cumpere un apartament în Oradea.
Serios şi muncitor
Filip consideră că se exagerează când se consideră că Oţelul s-a făcut de râs în Ligă. „Se uită că am jucat cu Manchester sau Benfica, două forţe la nivel mondial. Steaua sau Rapid au pierdut la scor cu echipe mai slab cotate şi nu s-a făcut atâta tevatură. Şi noi ne-am fi dorit să obţinem cât mai multe puncte, dar din păcate nu s-a putut deşi nu am jucat rău. Probabil a contat lipsa de experienţă”.
Ascensiunea şi succesele nu l-au schimbat pe Filip, care rămâne acelaşi tip echilibrat. „Munca şi seriozitatea cred că au fost atuurile mele. În timp ce unii au pierdut timpul prin cluburi, eu am ştiut să-mi valorific şansa. Cred că sunt şi un om norocos. Consider că am rămas acelaşi. Nu cred că te pot schimba nişte meciuri şi un titlu, doar că am mai puţin timp liber şi mai mulţi prieteni”, susţine fotbalistul.
În 2012 îşi doreşte să aibă evoluţii constant bune, care să-l propulseze, de ce nu, şi la echipa naţională, pentru că Filip a arătat că la el visele devin realitate.
Teodor Biris
Citiți principiile noastre de moderare aici!