Mircea Sandu: „Există foarte multe probleme în ligile inferioare”

Discuţiile s-au purtat pe mai multe puncte, pornind de
la sistemul competiţional, activitatea antrenorilor,
arbitraje şi fotbalul juvenil.
„Există foarte multe probleme la
nivelul Ligilor a II-a şi a III-a, precum şi la
echipele de juniori. La Adunarea Generală din 11 mai
se vor trage concluziile şi vom vedea ce decizii se
impun pentru ca şocul crizei economice să fie
atenuat”, a spus Mircea
Sandu în cuvântul de introducere al
conferinţei de presă.

Schimbare de sistem


Datorită retragerilor pe bandă rulantă din
Seria I a Ligii a II-a şi Liga a III-a, principalul
punct discutat a fost legat de schimbarea sistemului
competiţional. „Din cauza
infrastructurii existente şi a costurilor de transport
şi cazare mari nu ne putem gândi la o
singură serie la liga a doua. Încercăm o
variantă intermediară, care va fi suspusă
discuţiei în Adunarea Generală. Vrem
două serii a câte 12 echipe la Liga a II-a
«elită», cu play-off şi play-out,
primele şase echipe urmând să se lupte
pentru cele patru locuri promovabile, iar ultimele
şase vor încerca să evite retrogradarea.
Eşalonul imediat inferior va fi o Liga a II-a
«speranţe», pe aceeaşi
structură, urmând ca la Liga a III-a să fie
şase serii a câte 12
formaţii”, a explicat
Ionuţ Lupescu. Dacă va fi
aprobat, acest sistem va intra în
desfăşurare din ediţia 2010/2011. Directorul
FRF a precizat că cei 250.000 de euro primiţi din
urma valorificării drepturilor TV la Liga 2 vor fi
împărţiţi în mod egal
echipelor.„Rezultă vreo 7-8.000 de
euro pe echipă, bani care le vor ajunge pentru plata
baremului de arbitraj pe o perioadă
lungă”, a exemplificat Mircea
Sandu.

Întâlnire cu primarul


Preşedintele FRF a dezvăluit că a avut
şi o întâlnire cu primarul Ilie Bolojan,
cu care a discutat despre FC Bihor.
„Primarul mi-a spus că vrea să
susţină în continuare fotbalul bihorean,
să plătească datoriile existente şi
să atragă un investitor privat. E păcat ca
zone de tradiţie precum Oradea sau Aradul să
ajungă să dispară. E nevoie de o
relaţie mai puternică între
administraţia locală, consiliile judeţene
şi cluburile de fotbal. Trebuie să existe un
parteneriat reciproc avantajos”, spune Naşu .
Acesta a adăugat că exemplul construirii de noi
stadioane, cum se întâmplă la
Bucureşti sau la Cluj, trebuie urmat şi de alte
administraţii locale. Lupescu şi-a ajutat
şeful cu un argument: „În zece ani, cu un
management bun, banii investiţi de Primăria
Bucureşti în noul stadion se pot întoarce.
Poate că văzând acest exemplu şi alte
primării din ţară vor demara proiecte
asemănătoare, de stadioane cu 20.000-30.000 de
locuri”.

Teodor Biris