Decăderea fotbalului bihorean a continuat în ultimii ani. „Cireaşa de pe tort” a fost dispariţia prin faliment a FC Bihor, clubul-fanion al judeţului, ţinta copiilor care se apucau de fotbal şi gruparea în jurul căreia gravitau şi celelalte entităţi fotbalistice din judeţ.

Fără o susţinere serioasă şi proiecte de anvergură, fotbalul nostru se adânceşte într-o prăpastie din care cu greu se va ridica. Face notă discordantă Luceafărul Oradea, club cu susţinere privată sută la sută, care acum îşi doreşte să treacă la un alt nivel şi cu sprijinul autorităţilor judeţene şi locale să ajungă în Liga 1.

Revenind la eşalonul trei, în sezonul 2017-2018 Bihorul va consemna o premieră nedorită: nicio echipă din judeţ nu va participa în competiţie.

„Ultimul mohican” a fost CS Oşorhei, care a retrogradat în Liga a IV-a, iar din motive financiare nu mai este interesată de vreun loc vacant, care se va ivi cu siguranţă în viitoarea ediţie din Liga III.

De-a lungul anilor, Bihorul a avut între una şi opt echipe la startul Ligii a III-a sau Diviziei C, cum s-a numit multă vreme. Inclusiv în anii 30, fotbalul bihorean stătea mult mai bine decât acum. Spre exemplu, în ediţia 1936-1937 judeţul era reprezentat Divizia C, Liga Nord, Seria I de CFR Oradea, Vestul Oradea şi CS Salonta, pentru ca în anul următor să li se alăture şi Stăruinţa Oradea.

Opt echipe

Şi în anii care au urmat, „sportul rege” bihorean a fost reprezentat de la una la opt echipe. Recordul de participate s-a consemnat în sezonul 1986-1987, când în Seria a IX-a, 8 din 16 echipe erau din Bihor: Înfrăţirea Oradea, Oţelul Ştei, Recolta Salonta, Unirea Valea lui Mihai, Minerul Şuncuiuş, Gloria Beiuş, Bihoreana Marghita şi Minerul Ştei. 

După 89 numărul a început să scadă, ajungându-se în campionate cu câte o formaţie bihoreană la start: Minerul Voivozi (1992-1993), Olimpia Salonta (1994-1995), Crişul Aleşd (2001-2002), Petrom Abram Margita (2002-2003), Minerul Ştei (2003-2004), Bihorul Beiuş (2004-2005) şi CS Oşorhei (2016-2017). Numărul cel mai mare de echipe înregistrat „după Revoluţie” l-am găsit în campionatul 1997-1998, cu FC Bihor, Crişul Aleşd, Minerul Ştei şi Viitorul Oradea la start.

La „sporul negativ” din ultimii ani au dus şi retragerile din campionat ale echipelor Bihorul Beiuş (2011-2012) şi CSC Sînmartin (2014-2015), dar şi nepromovările echipelor Bioland Paleu, Kinder Paleu, FC Hidişel sau CS Diosig Bihardioszeg. Rămâne de văzut dacă învingătoarea în campionatul viitor al Ligii a IV-a îşi va propune şi promovarea sau se va mulţumi doar cu titlul judeţean.

ECHIPE BIHORENE ÎN LIGA 3

Cluburi din Bihor care au evoluat în eşalonul trei românesc de-a lungul anilor:

anii 30: CFR Oradea, Vestul Oradea, CS Salonta, Stăruinţa Oradea

anii 40: Carmen Oradea, Stăruinţa Oradea, Electrica Valea lui Mihai, CSM Salonta

anii 50: Flamura Roşie Oradea, Recolta Salonta, Stăruinţa Oradea, Rapid Oradea, Voinţa Oradea

anii 60: Minerul Bihor, Olimpia Oradea, Steaua Roşie Salonta, Unirea Oradea, Dacia Oradea, Bihoreana Marghita, Dinamo Oradea

anii 70: Recolta Salonta, Minerul Bihor, Bihoreana Marghita, Minerul Şuncuiuş, Olimpia Oradea, Voinţa Oradea, Tricolorul Beiuş, Înfrăţirea Oradea, Minerul Şuncuiuş

anii 80: Înfrăţirea Oradea, Oţelul Ştei, Recolta Salonta, Unirea Valea lui Mihai, Minerul Şuncuiuş, Gloria Beiuş, Bihoreana Marghita, Minerul Ştei

anii 90: Minerul Voivozi, Olimpia Salonta, Crişul Aleşd, Minerul Ştei, Bihorul Beiuş, FC Bihor, Viitorul Oradea

după anii 2000: Crişul Aleşd, Minerul Ştei, Petrom Abram Marghita, Lotus Felix Sînmartin, Bihorul Beiuş, FC Bihor II, CF Liberty II, Luceafărul Oradea, Unirea Valea lui Mihai, CS Oşorhei, CSC Sînmartin.

SITUAŢIA ÎN ALTE JUDEŢE

Numărul de echipe de Liga a III-a pe care le au judeţele din Nord-Vest sau din vecinătatea Bihorului:

Alba: 5 echipe; Arad: 4; Bihor: 0; Cluj: 4; Timiş: 4; Satu Mare: 1; Sălaj: 1; Maramureş: 2; Caraş-Severin: 1.