Un vot decisiv în acest sens urma să fie dat luna următoare. Emoţii mai mari se puteau citi pe chipurile oficialilor croaţi şi austrieci când în portul croat Rijeka era lansată cu mare fast legătura feroviară directă pentru trenuri de marfă cu Enns, un oraş din Austria care are un terminal pentru containere. Trenurile sunt operate de gigantul Maersk Line. Este prima astfel de legătură între Croaţia şi Austria. Din Enns, orice marfă intrată în UE prin Croaţia are acces la transport pe o mare arteră rutieră şi pe Dunăre. De asemenea, prin Rijeka exporturile austriece pot ajunge cu vaporul în orice parte a lumii.

[eadvert]

Tot în noiembrie, autorităţile croate au anunţat că Austria şi landul german puternic industrializat Bavaria sunt interesate să importe gaze naturale prin terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk de la Marea Adriatică. Pentru aceasta, nemţii şi austriecii sunt dispuşi să coopereze la extinderea capacităţii terminalului şi la construirea de gazoducte. În lipsa gazelor ruseşti, Austria şi Germania importă de oriunde şi pe oriunde au ocazia. Autorităţile croate nu pot decât să fie de acord cu planurile pentru că, oricum, datorită cererii foarte mari, voiau să extindă terminalul de la Krk. Parteneriatul a fost anunţat cu ocazia vizitei cancelarului austriac Karl Nehammer şi a preşedintelui bavarez Markus S’der la instalaţiile de GNL de pe insulă. Nehammer a evocat atunci nevoia de cooperare mai strânsă la nivel european pentru creşterea siguranţei în vremuri de „provocări energetice“.

Oficialii croaţi au acceptat fără rezerve argumentele austriecilor pentru refuzul de a primi România în spaţiul Schengen. Adoptarea euro este şi el un avantaj atât pentru turismul croat, cât şi pentru turiştii care vin din zona euro. Iar unii vin cu planuri mai serioase decât o vacanţa pe litoral.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Austria îşi importa 80% din gazele consumate de la Gazprom prin compania sa energetică OMV. Colosul austriac şi alte companii mari din Germania şi Franţa au fost implicate în dezvoltarea unei prime versiuni a proiectului, la care croaţii au renunţat în 2010. Acesta a fost repornit în 2016 cu eforturi croate, iar terminalul a fost pus în funcţiune anul trecut. Ungaria a luat faţa tuturor şi devenit rapid cel mai mare client. Austria, ca şi Ungaria, este o ţară care nu are ieşire la mare, iar Croaţia, o economie mică, mult mai săracă, fără industrie şi dependentă de turiştii străini din zona euro, îi oferă ocazia de a-şi croi drum spre apele internaţionale. Iar Austria îşi croieşte drumuri croate la propriu. Compania austriacă de construcţii Strabag a primit anul acesta un contract de 226 de milioane de euro pentru modernizarea unei linii de cale ferată între Zagreb, capitala croată, şi o localitate aflată pe ruta spre mare şi spre insula Krk. Linia se află, de altfel, pe ruta Rijeka (de unde a plecat primul tren direct de marfă spre Austria) – Zagreb – Budapesta, iar modernizarea face parte dintr-un proiect mai cuprinzător de reabi­litare a 230 de kilometri de cale ferată până în 230. Odată pusă în funcţiune, linia nouă va permite trenurilor să circule cu viteze de până la 160 de kilometri pe oră. Strabag a lucrat, de asemenea, la construirea unei autostrăzi croate care leagă Zagrebul de graniţa cu Slovenia şi de un coridor auto care duce până în Austria. După cum au arătat importatorii cehi şi unguri de gaze, gazele de la instalaţiilede GNL pot fi transportate nu doar prin conducte ci şi cu camioane-cisternă şi cu trenul. După aderarea la zona euro, ches­tiune care ţine de îndeplinirea unor condiţii tehnice şi de dorinţa statului care aderă, Croaţia a primit anul acesta acces şi la spaţiul fără frontiere european Schengen, ceea ce va permite mărfurilor care intră în Croaţia să treacă fără verificări mai departe în Austria.

Acest lucru este valabil şi pentru fluxurile în sens invers. Oficialii croaţi au acceptat fără rezerve argumentele austriecilor pentru refuzul de a primi România în spaţiul Schengen. Adoptarea euro este şi el un avantaj atât pentru turismul croat, cât şi pentru turiştii care vin din zona euro. Iar unii vin cu planuri mai serioase decât o vacanţa pe litoral. În primul semestru al acestui an, activitatea din turism a depăşit nivelurile de dinainte de pandemie. Cei mai mulţi turişti străini au venit din Germania (30%), din Austria (11,5%) şi Slovenia (10%). Doar în iunie Croaţia a fost vizitată de aproape 600.000 de germani. Diferenţa dintre Germania şi Austria nu ar trebui să surprindă deoarece austriecii sunt mult prea îndrăgostiţi de munţi şi de schi. Însă cei cu dare de mână ar locui măcar o parte din an în locuri mai călduţe, mai aproape de marea pe care nu o au la ei în ţară. De când Croaţia a intrat în UE, italienii şi slovenii s-au remarcat prin interesul pentru achiziţii de locuinţe în Croaţia. Însă în ultimii ani un interes crescut au început să prezinte şi cetăţenii germani şi austrieci. În 2021, germanii au cumpărat 2.637 de proprietăţi în Croaţia, în creştere cu 70% faţă de anul anterior. Austriecii au achiziţionat 1.109 terenuri şi case, cu 74% mai mult în comparaţie cu 2020, potrivit cotidianului Jutarnji, care citează date ale autorităţilor fiscale. Acestea sunt doar tranzacţiile pe care Fiscul croat le-a înregistrat pentru determinarea bazei de impozitare, prin urmare numerele reale sunt mai mari. Presa croată a remarcat că sub asaltul cumpărătorilor străini, preţurile de pe piaţa imobiliară locală au explodat şi că achiziţiile străine nu ocolesc proprietăţi scumpe şi foarte scumpe.

sursa: Mediafax