Termenul descrie deteriorarea stării mentale sau intelectuale cauzată de consumul excesiv de conținut online, adesea trivial sau lipsit de provocare. Creșterea frecvenței utilizării acestui termen – cu 230% între 2023 și 2024 – reflectă preocupările tot mai mari legate de efectele negative ale consumului excesiv de social media asupra creierului, conform G4Media.ro.

Cercetările recente, realizate de instituții precum Universitatea Oxford și Harvard Medical School, au arătat că utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate reduce materia cenușie, scurta durata de atenție și afecta memoria și funcțiile cognitive. Un studiu din 2023 a evidențiat schimbările structurale pe care dependența de internet le provoacă în creier, influențând negativ comportamentul și abilitățile cognitive.

Michoel Moshel, cercetător la Universitatea Macquarie, a explicat că mecanisme precum „infinite scrolling” sunt concepute pentru a menține utilizatorii captivi, exploatând tendința creierului de a căuta constant noutăți. Aceste mecanisme contribuie la diminuarea atenției susținute și a capacității de concentrare eficientă.

Problemele nu sunt noi

Încă din 2005, un studiu realizat de Universitatea din Londra arăta că utilizarea intensă a e-mailului și telefoanelor mobile ducea la o scădere medie a IQ-ului cu 10 puncte, efect considerat mai dăunător decât consumul de canabis. În contextul actual, impactul este amplificat de notificările constante, rolele Instagram și provocările TikTok, care fragmentează atenția și stimulează dependența.

Cercetările recente evidențiază o reducere a volumului de materie cenușie în regiunile prefrontale ale creierului – zone responsabile de rezolvarea problemelor, reglarea emoțiilor și controlul impulsurilor. Aceste efecte sunt comparate cu cele observate la dependențele de substanțe precum alcoolul sau metamfetaminele. Mai mult, adolescenții sunt afectați în mod deosebit, dezvoltarea lor cognitivă și formarea identității fiind perturbate de consumul compulsiv de conținut digital.

Psihologii atrag atenția asupra necesității de a recunoaște problema și de a adopta măsuri pentru a limita timpul petrecut online. Eduardo Fernández Jiménez, psiholog clinician la Hospital La Paz din Madrid, subliniază importanța implicării în activități fizice și sociale pentru a combate efectele negative ale utilizării excesive a rețelelor sociale. Recomandările includ stabilirea unor limite clare privind consumul de conținut online, prioritizarea materialelor educaționale și încurajarea pauzelor regulate de la ecrane.

„Aceste activități sunt esențiale pentru sănătatea creierului și bunăstarea generală, ajutând la echilibrarea efectelor potențial dăunătoare ale utilizării prelungite a ecranului”, concluzionează Moshel.