Prima sesiune de votare a avut loc după depunerea jurământului de păstrare a secretului votului de către cei 133 de cardinali electori și după ordinul ‘Extra omnes’, formula din limba latină prin care maestrul de ceremonii, monseniorul Diego Giovanni Ravelli, le-a invitat pe toate persoanele care nu participau în mod direct la procesul de votare să părăsească incinta Capelei Sixtine, pentru a permite astfel alegerea succesorului papei Francisc.

Potrivit agențiilor de presă internaționale, aproximativ 30.000 de persoane, credincioși și curioși, s-au reunit în Piața Sfântul Petru pentru a afla în direct rezultatul primului tur de scrutin, rămânând la fața locului în pofida unei lungi așteptări de peste trei ore și privind cu insistență spre coșul instalat pe acoperișul Capelei Sixtine.

Pentru a fi ales papă, un cardinal trebuie să primească două treimi din voturi, adică 89 de voturi.

Având în vedere că acest prim tur de scrutin permitea mai degrabă o evaluare a favoriților din rândul cardinalilor, era puțin probabil să fie atinsă majoritatea de două treimi din totalul voturilor exprimate, relatează AFP.

Votul cardinalilor electori va continua joi, când sunt prevăzute patru scrutinuri (două dimineața și două seara). Rezultatul acestora va fi anunțat în jurul orelor locale 12:00 și 19:00.

Agenția de presă ANSA reamintește că ultimele două conclavuri, organizate pentru alegerea papilor Francisc și Benedict, au durat doar două zile.

Acoperit din punct de vedere mediatic de aproximativ 5.000 de jurnaliști, acest conclav stârnește un interes uriaș în întreaga lume, dincolo de sfera religioasă, după cum o dovedesc pariurile de milioane de euro plasate pe identitatea viitorului papă, succesul unor jocuri de noroc online și recordurile stabilite de filmul ‘Conclave’, lansat în 2024, precizează AFP.

Cine, dintre cei 133 de cardinali, va apărea îmbrăcat în alb în balconul Bazilicii Sfântul Petru?

De la italienii Pietro Parolin și Pierbattista Pizzaballa la maltezul Mario Grech, fără a îi uita pe arhiepiscopul Marsiliei, francezul Jean-Marc Aveline, și pe filipinezul Luis Antonio Tagle, mai mulți cardinali s-au evidențiat printre ‘papabili’, care sunt considerați favoriți.

Însă acest conclav se anunță a fi deosebit de deschis, cu o reprezentare fără precedent a ‘periferiilor’, atât de dragi papei Francisc, care a numit 81% din cardinalii electori.

Pentru a-și compara punctele de vedere cu privire la provocările cu care se confruntă Biserica Catolică, cardinalii au organizat 12 ‘congregații generale’ în ultimele zile pentru a contribui la conturarea profilului viitorului papă.

Însă în această alegere foarte deschisă, contextul geopolitic internațional ar putea să se dovedească și el foarte important.

Sursa: AGERPRES