Cea mai mare problemă este grâul, un aliment de bază în cămară. Aprovizionarea din Rusia și Ucraina, care împreună reprezintă aproape 30% din comerțul global cu grâu, este acum în pericol. Prețurile globale ale grâului au atins un maxim istoric la începutul acestei săptămâni.

[eadvert]

O altă problemă majoră este accesul la îngrășăminte. Esențial pentru ca fermierii să își atingă obiectivele de producție pentru culturi, acesta nu a fost niciodată mai scump, în condițiile în care exporturile din Rusia se opresc. Producția din Europa a scăzut, de asemenea, datorită creșterii prețurilor la gazele naturale, un ingredient-cheie în îngrășămintele pe bază de azot, cum ar fi ureea.

Situația trage semnale de alarmă pentru experții în sănătate la nivel mondial. Costul porumbului, al boabelor de soia și al uleiurilor vegetale au crescut, de asemenea.

Miniștrii agriculturii din țările G7 au declarat vineri că “rămân determinați să facă tot ce este necesar pentru a preveni și a răspunde unei crize alimentare”.

Egiptul tocmai a interzis exportul de grâu, făină, linte și fasole, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de rezervele de alimente din cel mai populat stat din lumea arabă. Indonezia a înăsprit, de asemenea, restricțiile la exportul de ulei de palmier, o componentă a uleiului de gătit, precum și a produselor cosmetice și a unor produse cum ar fi ciocolata. Indonezia este principalul producător mondial al acestui produs.

Miniștrii G7 au făcut apel la țări să “își mențină deschise piețele alimentare și agricole și să se ferească de orice măsuri restrictive nejustificate asupra exporturilor lor”.

“Orice creștere suplimentară a nivelului prețurilor la alimente și a volatilității pe piețele internaționale ar putea amenința securitatea alimentară și nutriția la nivel global, în special în rândul celor mai vulnerabile persoane care trăiesc în medii cu un nivel scăzut de securitate alimentară”, au afirmat aceștia într-o declarație.

Țările occidentale vor fi și ele afectate. Consumatorii de acolo au fost deja afectați de prețurile mai mari, iar situația este pe cale să se deterioreze și mai mult.

Chiar și înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, sistemul alimentar global a fost tensionat. Lanțurile de aprovizionare îngreunate și modelele meteorologice imprevizibile – deseori rezultatul schimbărilor climatice – împinseseră deja prețurile alimentelor la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Numărul persoanelor aflate în pragul foametei a sărit la 44 de milioane, de la 27 de milioane în 2019, a declarat luna aceasta World Food Programme al ONU.

Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care joacă amândouă un rol crucial în sistemul atent calibrat al producției alimentare globale, riscă să înrăutățească situația.

Prețurile globale ale grâului au scăzut de la maximele record din ultimele zile, dar rămân ridicate. Se așteaptă ca acestea să rămână așa o perioadă de timp, potrivit analistului de mărfuri de la Rabobank, Carlos Mera.

Sezonul de însămânțare a grâului, care este pe cale să înceapă în Ucraina, va fi perturbat de lupte. Nu este clar dacă vor fi suficienți fermieri care să cultive pământul, în condițiile în care oamenii din țară se înarmează – sau dacă vor putea avea acces la utilaje și la alte produse care ar ajunge de obicei prin porturile de la Marea Neagră.

“Nu se știe dacă Ucraina va putea exporta ceva pentru restul acestui an, sau anul viitor, sau în viitorul apropiat”, a declarat Mera. Țara reprezintă, de asemenea, jumătate din toate exporturile de ulei de floarea-soarelui.

Introducerea produselor din Rusia pe piața mondială a devenit, de asemenea, mai dificilă, deoarece companiile nu vor să riște să se lovească de sancțiuni sau să facă afaceri în apropierea unei zone de război.

Criza care se prefigurează merge dincolo de grâu și uleiuri. Rusia, împreună cu aliatul său Belarus, este, de asemenea, un exportator major de îngrășăminte necesare pentru a planta o gamă largă de culturi. Dar, în acest moment, toată lumea se ferește de mărfurile lor.

“Nimeni nu vrea să se atingă de un produs rusesc în acest moment”, a declarat Deepika Thapliyal, expert în îngrășăminte la Independent Commodity Intelligence Services. “Dacă vă uitați la toți comercianții, la toți cumpărătorii, sunt foarte speriați.”

Prețul gazelor naturale exacerbează problema. Producătorii de îngrășăminte din afara Rusiei și a Belarusului au nevoie de gaz pentru a fabrica produse pe bază de azot, cum ar fi ureea, care este folosită la însămânțarea culturilor pentru a crește randamentul și chiar pentru a promova culoarea verde intensă a acestora.

Fermierii sunt stimulați în acest moment să plătească cât trebuie pentru a obține îngrășăminte, deoarece și prețurile pentru produsele lor cresc. Totuși, nu toată lumea are această opțiune. Ureea s-a tranzacționat aproape de 1.000 de dolari pe tonă, de aproximativ patru ori mai mult decât prețul de la începutul anului 2021, potrivit lui Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU Group, o firmă de informații de piață.

Țările care nu au producție internă de îngrășăminte ar putea, de asemenea, să se lupte pentru a avea acces la acestea, cu consecințe uriașe pentru sistemul alimentar global.

“Nu poți cultiva câmpuri masive de grâu, orz sau soia fără îngrășăminte”, a declarat Johanna Mendelson Forman, profesor la American University, specializat în război și alimentație. Fermierii din Mexic, Columbia și Brazilia sunt deja îngrijorați de penurie, a adăugat ea.

“Dacă câmpurile ucrainene vor rămâne necultivate în acest an, agențiile de ajutorare, precum a noastră, vor fi nevoite să caute noi piețe pentru a compensa pierderea unora dintre cele mai bune cantități de grâu din lume”, a declarat David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, într-un editorial publicat în Washington Post în această săptămână. “Acest lucru va veni cu un cost foarte umflat”.

Beasley a precizat că grâul ucrainean a fost, de asemenea, esențial pentru hrănirea populațiilor din alte țări care se confruntă cu conflicte, inclusiv Afganistan, Sudan și Yemen.

“Marea majoritate a grâului este folosită pentru consumul uman, iar acest lucru este de neînlocuit”, a declarat Mera de la Rabobank.

Cu toate acestea, chiar și țările dezvoltate vor resimți efectele unei crize alimentare. Accesibilitatea alimentelor este o problemă pentru cumpărătorii cu venituri mici de pretutindeni, a subliniat Mendelson Forman.

(sursa: Mediafax)