Inițiativa urmărește modificarea Legii nr. 53/2003, astfel încât angajații afectați direct sau indirect de asemenea fapte să poată beneficia de 10 zile libere plătite. Potrivit propunerii, dreptul ar reveni atât salariaților care au suferit personal astfel de infracțiuni, cât și celor ai căror copii minori au fost victime. Măsura are o componentă socială și psihologică evidentă: oferirea unui interval de timp protejat, fără presiunea pierderii veniturilor, în care persoana afectată să poată gestiona consecințele imediate ale traumei.

Zilele libere ar putea fi utilizate pentru:

• recuperare emoțională și psihologică;
• accesarea serviciilor medicale și de consiliere de specialitate;
• identificarea și contractarea asistenței juridice;
• îndeplinirea formalităților administrative sau judiciare necesare.

Un element important este flexibilitatea: concediul nu ar trebui efectuat exclusiv consecutiv, ci ar putea fi acordat fracționat, în funcție de nevoile concrete ale victimei.

Textul proiectului prevede și posibilitatea ca angajatorul să solicite un document justificativ care să ateste situația invocată. Cererea ar putea fi formulată într-un termen de până la 20 de zile de la reluarea activității, iar salariatul ar avea obligația de a furniza dovada într-un termen rezonabil, în măsura posibilităților sale.

În același timp, angajatorilor le-ar reveni obligația explicită de a asigura confidențialitatea strictă a datelor și documentelor transmise, având în vedere caracterul extrem de sensibil al informațiilor.

În prezent, cadrul normativ național nu reglementează un concediu plătit specific pentru victimele violenței domestice sau ale infracțiunilor sexuale. Deși legislația oferă instrumente de protecție penală și civilă, componenta raporturilor de muncă nu acoperă în mod expres nevoia de timp dedicat pentru refacerea și gestionarea consecințelor juridice și medicale.

Inițiatorii argumentează că lipsa unui astfel de drept poate descuraja victimele să solicite ajutor, de teama diminuării veniturilor sau chiar a pierderii locului de muncă. În plus, se invocă practici existente în alte state europene, unde au fost introduse mecanisme similare pentru a sprijini integrarea profesională și protecția socială a victimelor.

Proiectul a fost depus de parlamentari ai formațiunii AUR și urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate și în plen. Pentru a produce efecte juridice, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial.