Consiliul Europei desfăşoară, de câţiva ani, ceremonii cu prilejul acestei importante zile pe esplanada Palatului Drepturilor Omului de la Strasbourg. În acest an, pe fondul pandemiei de coronavirus şi a restricţiilor de întrunire impuse, s-a decis înlocuirea reuniunii de participare fizică cu o declaraţie video online susţinută de secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, potrivit www.coe.int. Comemorarea acestei zile rămâne o activitate cheie prin care Consiliul Europei subliniază importanţa omagierii victimelor şi supravieţuitorilor Holocaustului romilor.

[eadvert]

Parlamentul European a instituit, prin rezoluţia din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august drept ”Zi europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, conform https://europa.eu. În acest an, se comemorează 76 de ani de la evenimentele tragice din 2 august 1944, când aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. Evenimentele de comemorare dedicate acestei zile au rolul de a reaminti suferinţele îndurate, de efectele devastatoare ale urii rasiale şi de pericolul ideologiilor extremiste.

Instituţiile europene şi fiecare ţară din Uniunea Europeană au responsabilitatea comună de a lupta împotriva discriminării şi a atitudinii rasiste faţă de romi şi de a îmbunătăţi integrarea acestora. În 2011, Comisia Europeană a solicitat elaborarea unor strategii naţionale de integrare a romilor. Evaluarea intermediară din 2017 a trecut în revistă progresele înregistrate de la lansarea cadrului Uniunii Europene, conform https://ec.europa.eu.

Romii constituie minoritatea cea mai numeroasă din Europa, conform https://ec.europa.eu. La nivelul Uniunii Europene trăiesc 6 milioane de romi şi alte 4 milioane în ţările implicate în procesul de aderare la spaţiul comunitar – Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Turcia. Romii s-au confruntat pentru o perioadă lungă de timp cu inegalităţi, excluziune socială, discriminare şi marginalizare.

Din martie 2017 până în martie 2020 s-a derulat proiectul pilot ”Roma Civil Monitor”, finanţat de Comisia Europeană, care a vizat consolidarea mecanismelor de monitorizare asupra implementării strategiilor de integrare a romilor la nivel naţional prin activităţi sistematice ale societăţii civile. Acest proiect este implementat cu participarea activă a circa 90 de organizaţii non-guvernamentale din 27 de state membre. În cursul derulării proiectului a fost evidenţiat faptul că s-au înregistrat unele îmbunătăţiri, mai ales în domeniul educaţiei, însă este nevoie de eforturi suplimentare pentru combaterea discriminării şi pentru promovarea incluziunii sociale şi economice a comunităţilor de romi.

Comisia Europeană contribuie la procesul de incluziune a romilor prin finanţarea unei palete largi de programe şi prin numeroase proiecte. La nivelul politicii de coeziune, Comisia propune în ce priveşte Noul Fond Social European Plus pentru perioada 2021-2027 să se urmărească promovarea incluziunii sociale a grupurilor marginalizate. Totodată, programul JUSTROM urmăreşte intensificarea gradului de autonomie a femeilor rome şi sprijină victimele discriminării. Prin programul INSCHOOL este promovată educaţia incluzivă şi desegregarea copiilor romi. În plus, programele ROMACT şi ROMACTED, iniţiative create în 2013 şi, respectiv, în 2016, ajută comunităţile de romi prin sprijinirea autorităţilor locale din 180 de municipalităţi din statele Uniunii Europene şi din cele candidate în procesul de elaborare, finanţare şi punere în aplicare a politicilor şi serviciilor publice menite sa creeze o societate mai favorabilă incluziunii romilor. Comisia Europeană colaborează la nivelul acestor programe cu organizaţia paneuropeană Consiliul Europei.

Executivul comunitar se implică pentru sprijinirea guvernelor şi societăţii civile din statele regiunii Balcanii de Vest şi din Turcia la nivel local, naţional şi regional în procesul de punere în aplicare a proiectelor de integrare a romilor. În acest sens, pentru perioada 2021-2027, acţiunile care vor fi întreprinse se vor axa pe educaţie, ocuparea forţei de muncă, asistenţa medicală, locuinţe şi documentele de stare civilă, precum şi pe aspecte transversale ce contribuie la egalitatea de gen şi la combaterea discriminării.

Şi în acest an, Comisia Europeană, alături de organizaţii-umbrelă ale societăţii civile europene, au marcat, pe fondul restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus, prin diferite momente specifice Ziua internaţională a Romilor, la data de 8 aprilie.

”Mulţi dintre cei 10-12 milioane de romi din Europa încă suferă de sărăcie şi excluziune. Existenţa formei de rasism împotriva romilor agravează privarea economică şi socială a acestora. Aceste inegalităţi persistă în ciuda eforturilor depuse la nivel naţional, european şi internaţional de abordare a prejudecăţii, discriminărilor şi crimelor împotriva romilor. (…) Trebuie depuse eforturi mai mari în prezent pentru a asigura că romii sunt incluşi în societate şi că au acces egal la necesităţile de bază”, potrivit unei declaraţii comune avansată cu acel prilej de secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric şi de Comisarul European pentru Egalitate, Helena Dalli, indică coe.int. ”Stereotipurile şi prejudecăţile negative sunt încă prezente în societatea noastră. Drept pentru care Comisia Europeană va prezenta o strategie consolidată pentru egalitatea şi incluziunea romilor în societatea europeană.”, potrivit Comisarului European pentru Egalitate, citat de coe.int.

În România a fost instituită ziua de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen.

La 17 iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în unanimitate, proiectul de lege pentru instituirea Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen pentru data de 2 august. Camera Deputaţilor a fost for decizional în cazul acestui proiect, care fusese adoptat de Senat.

“N-au existat supravieţuitori romi sau sinti în lagărele de concentrare de la Auschwitz. Josef Mengele a manifestat interes în mod deosebit pentru romi şi i-a supus unor experimente îngrozitoare”, a argumentat în expunerea de motive iniţiatorul propunerii legislative, Vasile Daniel, deputat al Grupului minorităţilor naţionale din partea formaţiunii Partida Romilor “Pro Europa”. El a amintit, într-o intervenţie în plen, că, în conformitate cu o rezoluţie a Parlamentului European din 15 aprilie 2015, s-a stabilit o zi europeană de comemorare a victimelor genocidului romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – 2 august – Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.

“În timpul celui de-al Doilea Război Mondial 500.000 de romi au fost exterminaţi. În România 25.000 de romi au fost deportaţi în vederea exterminării în Transnistria. În lagărul Auschwitz – Birkenau au fost ucişi 23.000 de romi. Într-o singură noapte, în noaptea de 2 august 1944, au fost ucişi 2.897 de romi, în majoritate femei, bătrâni şi copii. (…) Cuvântul “samudaripen” înseamnă ucidere în masă, ucidere totală (în limba romani – n.r.).”, a mai declarat cu acelaşi prilej deputatul Vasile Daniel.

Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen a fost semnat de preşedintele României Klaus Iohannis la 10 iulie 2020, potrivit site-ului https://www.presidency.ro/

Textul Legii nr. 124/2020 pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020.

Potrivit Articolului 1, se instituie ziua de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen. În Articolul 2 se arată că ”în înţelesul prezentei legi, termenul Samudaripen provine din limba romani şi are înţelesul de ‘ucidere în masă”’.

Articolul 3 prevede că, anual, cu prilejul comemorării Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen, se pot organiza acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi acţiuni cu tematică specifică, dedicate acestei zile. Ministerul Culturii şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări dedicate acestui eveniment. Organizaţiile neguvernamentale interesate pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar, după caz, pentru organizarea de manifestări dedicate comemorării acestei zile. Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune difuzează în cadrul programelor special destinate minorităţilor naţionale manifestările dedicate acestei zile.

SURSA: AGERPRES