Cele două organizații reprezentative ale sectorului vitivinicol – ADAR și ONIV – solicită în continuare autorităților renunțarea completă la accizarea vinului liniștit, chiar și după reducerea semnificativă a nivelului propus inițial. Ele consideră că această măsură reprezintă o amenințare reală pentru viitorul viticulturii românești.

România ocupă locul șase în Europa în rândul producătorilor de vin, o poziție obținută aproape în totalitate datorită inițiativei private și investițiilor consistente, în special din fonduri europene. Sprijinul din partea statului a fost, în cel mai bun caz, inconsistent. În ciuda acestor eforturi, sectorul vitivinicol se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari: schimbările climatice, creșterea costurilor de producție, lipsa unei infrastructuri eficiente de irigații și concurența tot mai puternică a vinurilor de import.

Guvernul a decis să reducă acciza pentru vinul liniștit de la nivelurile inițiale (76,19 lei/hl în 2025 și 83,81 lei/hl în 2026) la 10 lei/hl în 2025 și 11 lei/hl în 2026. În prezent, vinul liniștit nu este accizat deloc. Totuși, impactul asupra cramelor rămâne semnificativ. Pentru a respecta noile reglementări fiscale, producătorii vor fi obligați:

• să devină antrepozite fiscale,
• să eticheteze separat stocurile,
• să suporte un volum crescut de muncă administrativă.
• Aceste măsuri, chiar și cu acciza redusă, pot duce la falimentul cramelor mici și mijlocii – care reprezintă coloana vertebrală a sectorului.

„O astfel de politică ne întoarce în timp. În 1997, accizarea vinului a contribuit decisiv la colapsul pieței. Abia după eliminarea acesteia, în 2003, viticultura românească a început să se redreseze”, avertizează Cristian Tudor, enolog și membru ADAR.

2024: An negru pentru viticultură

În acest an, producția de vin a scăzut cu aproape 20%, din cauza fenomenelor meteo extreme. Costurile de producție au crescut semnificativ. În acest context, introducerea unei accize – oricât de mică – este percepută ca o povară în plus, în lipsa unui sprijin clar din partea statului.

„Măsura va lovi exact în cei care țin în viață economia rurală și diversitatea vinurilor românești. În loc de venituri mai mari la buget, statul riscă să provoace falimente, să alimenteze piața neagră și să piardă din colectările fiscale”, susține Robert Băicoianu, director executiv ONIV.

Doar 24% din vinul produs în România a fost fiscalizat în 2024. Restul provine din surse informale. O eventuală acciză riscă să stimuleze și mai mult vânzările nefiscalizate, afectând negativ veniturile bugetare.

ADAR și ONIV atrag atenția că vinul liniștit este un produs agricol cu valoare alimentară și culturală, parte integrantă a tradiției românești și consumat, în general, cu moderație.

În plus, majoritatea statelor din Uniunea Europeană – precum Italia, Spania, Germania, Austria sau Portugalia – nu aplică accize la vinul liniștit. România riscă astfel să piardă din competitivitate în fața importurilor, deja aflate în creștere.

Turismul viticol, în pericol: acciza amenință un sector aflat în plină dezvoltare

Turismul enologic este un segment în expansiune, care contribuie direct la dezvoltarea economică a comunităților rurale și la promovarea imaginii României. Cramelor le revine un rol important în acest sens, prin organizarea de degustări, festivaluri și evenimente culturale, ce atrag turiști români și străini.

Însă accizarea vinului liniștit riscă să afecteze grav acest sector. Măsura ar genera costuri suplimentare pentru cramele implicate în activități turistice, ar putea duce la scăderea interesului consumatorilor și ar provoca pierderi de imagine pentru România ca destinație enoturistică.

În acest context, ADAR și ONIV propun un set de măsuri concrete pentru susținerea pe termen lung a sectorului vitivinicol:

• Menținerea accizei zero pentru vinul liniștit;
• Promovarea vinurilor românești atât pe piața internă, cât și internațional;
• Investiții în infrastructură agricolă, inclusiv sisteme de irigații, reconversie și modernizare a plantațiilor;
• Sprijin financiar pentru vinurile ecologice și sustenabile, în linie cu politicile europene și cu cererea tot mai mare pentru produse responsabile.