O amendă nu se aplică însă automat doar pentru că ceilalți călători sunt deranjați, ci depinde de comportamentul concret, de mijlocul de transport și de prevederea legală în care poate fi încadrată fapta.

Avocatul Bogdan Buneci a explicat pentru Digi24.ro care sunt regulile aplicabile în asemenea situații, cine poate constata abaterile și ce posibilități au pasagerii care vor să reclame un comportament deranjant.

Reglementările urmăresc menținerea unui climat civilizat pe durata călătoriei și protejarea dreptului pasagerilor de a utiliza transportul public fără ca liniștea sau ordinea să fie afectate de comportamentul altor persoane.

Amenzi de până la 1.000 de lei pentru tulburarea liniștii

Cadrul general în materia ordinii și liniștii publice este stabilit prin Legea nr. 61/1991. Articolul 2, punctul 25, califică drept contravenție tulburarea fără drept a liniștii locuitorilor prin zgomote produse cu orice aparat sau obiect, precum și prin strigăte ori larmă.

Pentru această faptă, legea prevede o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de lei.

Constatarea contravențiilor prevăzute de Legea nr. 61/1991 poate fi făcută de primar sau de persoanele împuternicite de acesta, de ofițeri ori agenți de poliție și de cadre ale Jandarmeriei, în limitele competențelor stabilite de lege.

Sancțiunea devine mai severă atunci când aceeași faptă este repetată într-un interval de 72 de ore de la constatarea primei abateri. În cazul contravenției privind tulburarea liniștii, amenda ajunge la 1.000–3.000 de lei, legea prevăzând alternativ și posibilitatea prestării a 50–100 de ore de activități în folosul comunității.

Aceste norme reprezintă însă cadrul general. Atunci când incidentul se produce într-un mijloc de transport în comun trebuie luate în calcul și regulile speciale aplicabile fiecărui tip de transport.

Autobuze, tramvaie și troleibuze: reguli speciale în București–Ilfov

Pentru transportul public local din regiunea București–Ilfov, regulamentul serviciului impune călătorilor obligația de a avea un comportament civilizat atât față de personalul operatorului, cât și față de ceilalți pasageri.

În același document, producerea dezordinii, indiferent dacă aceasta are loc la urcare, la coborâre sau în interiorul vehiculului, este prevăzută drept contravenție.

Această abatere se sancționează cu amendă de la 100 la 500 de lei.

În funcție de împrejurări, comportamente precum muzica redată la volum ridicat fără căști, conversațiile telefonice purtate pe difuzor sau alte zgomote persistente pot fi analizate din perspectiva acestei prevederi.

Simplul fapt că o persoană utilizează difuzorul telefonului nu înseamnă însă că va primi automat o amendă. Pentru aplicarea unei sancțiuni trebuie să existe o faptă care se încadrează efectiv în prevederile regulamentului și aceasta trebuie constatată de o persoană competentă.

În cazul contravențiilor prevăzute de regulamentul București–Ilfov, constatarea și sancționarea sunt realizate de personalul împuternicit de autoritatea administrației publice locale și/sau de TPBI, potrivit reglementărilor aplicabile.

Controlorii operatorilor de transport pot aplica asemenea sancțiuni numai dacă au primit competența necesară pentru constatarea și sancționarea respectivei contravenții. În mod obișnuit, activitatea lor este asociată în primul rând verificării titlurilor de călătorie.

Dacă însă un comportament depășește cadrul regulamentului de transport și ajunge să întrunească elementele unei contravenții prevăzute de Legea nr. 61/1991, pot interveni organele abilitate de această lege, inclusiv poliția sau Jandarmeria.

În metrou nu există o amendă distinctă pentru telefonul pe difuzor

Situația este diferită în cazul transportului cu metroul. Legea nr. 150/2005, care stabilește contravențiile specifice călătoriei cu metroul, nu prevede în mod distinct o sancțiune pentru persoanele care ascultă muzică fără căști, urmăresc materiale video cu sunetul pornit sau vorbesc la telefon pe difuzor.

Lipsa unei asemenea contravenții speciale nu înseamnă însă că orice manifestare zgomotoasă este permisă.

Dacă zgomotul sau conduita unei persoane ajung la nivelul unei tulburări a ordinii ori liniștii publice și sunt îndeplinite condițiile legale, poate fi avută în vedere Legea nr. 61/1991. Într-o asemenea situație, fapta trebuie constatată de organele competente, iar sancțiunea este aplicată în funcție de circumstanțele concrete.

Prin urmare, un simplu apel purtat pe speaker nu generează, prin el însuși, o amendă specifică prevăzută de legislația metroului. Situația se schimbă atunci când comportamentul poate fi încadrat într-o contravenție prevăzută de legislația generală privind ordinea și liniștea publică.

În tren, tulburarea liniștii poate costa până la 400 de lei

În transportul feroviar există o prevedere expresă referitoare la zgomotele care îi deranjează pe ceilalți călători.

Hotărârea Guvernului nr. 203/1994 stabilește, la articolul 2, punctul 19, că tulburarea fără drept a liniștii călătorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect, prin strigăte, larmă sau alte forme constituie contravenție. Pentru această faptă, sancțiunea este cuprinsă între 250 și 400 de lei.

În această categorie poate intra, în funcție de situația concretă, și folosirea unui dispozitiv audio la un volum excesiv, atunci când prin comportamentul respectiv este tulburată liniștea celorlalți pasageri.

Contravențiile din domeniul transportului feroviar pot fi constatate de personalul feroviar prevăzut de actul normativ, printre care se află șefii de stație, șefii și conductorii de tren, precum și alți angajați împuterniciți în acest scop. Competențe de constatare au și reprezentanții Poliției Transporturi, în condițiile prevăzute de lege.

Ce pot face pasagerii deranjați

Călătorii care se confruntă cu un comportament zgomotos sau deranjant pot sesiza personalul de control sau pot cere intervenția autorităților, în funcție de gravitatea situației. O reclamație poate fi transmisă și ulterior operatorului de transport sau autorității competente.

Pentru ca sesizarea să poată fi verificată mai ușor, este util ca aceasta să conțină cât mai multe elemente concrete: data și ora incidentului, linia și traseul, numărul vehiculului sau al garniturii și stația ori locul în care s-a produs situația reclamată. Declarațiile martorilor și eventualele înregistrări audio-video pot constitui, de asemenea, elemente utile pentru documentarea incidentului, cu respectarea prevederilor legale.

Pasagerii îl pot informa și pe șofer despre o situație problematică, însă este indicat ca acest lucru să fie făcut când vehiculul este oprit, pentru a nu-i distrage atenția de la conducere.

Conducătorul vehiculului poate atrage atenția pasagerului sau poate solicita sprijinul personalului competent ori al autorităților dacă situația o impune. El nu poate însă aplica o amendă pentru o asemenea abatere dacă nu are o împuternicire legală în acest sens.

Amenda poate fi contestată în instanță

Persoana sancționată poate formula o plângere împotriva procesului-verbal de contravenție. Regimul general al contravențiilor stabilește un termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal pentru introducerea plângerii.

Aceasta este soluționată de judecătoria competentă, care poate analiza atât legalitatea procesului-verbal, cât și situația de fapt și probele pe baza cărora a fost aplicată sancțiunea.

Faptul că persoana amendată declară pur și simplu că nu este de acord cu sancțiunea nu conduce automat la anularea acesteia. Pentru contestarea procesului-verbal pot fi invocate argumente și probe privind eventuale nereguli, modul în care a fost constatată fapta sau încadrarea juridică a situației.

În final, instanța este cea care stabilește, pe baza probelor și a prevederilor legale aplicabile, dacă procesul-verbal și sancțiunea aplicată sunt întemeiate.