Conform cercetării, 27,8% dintre respondenți indică fenomenul corupției drept principala problemă a României. Lipsa locurilor de muncă bine plătite este menționată de 14,9% dintre cei chestionați, instabilitatea politică de 13,4%, iar inflația și costul vieții de 10,7%.

Deficitul bugetar și datoria publică sunt indicate de 8,1% dintre participanți, în timp ce 6,6% consideră că sistemul de educație reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale țării. Sistemul de sănătate este menționat de 5% dintre respondenți, iar 4,4% indică războiul și contextul internațional.

Sondajul arată că tema corupției este indicată într-o proporție mai mare decât media de votanții PNL, USR și AUR, de bărbați, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, dar și de locuitorii din București și din marile orașe. În schimb, lipsa locurilor de muncă bine plătite este menționată mai frecvent de votanții PSD, de persoanele între 45 și 59 de ani și de locuitorii din urbanul mic.

Întrebați care ar trebui să fie prioritățile Guvernului în următoarele șase luni, 48,2% dintre respondenți au indicat creșterea salariilor și pensiilor. Reducerea taxelor este menționată de 33,7% dintre cei chestionați, iar atragerea fondurilor europene de 26,1%.

Reducerea cheltuielilor statului este considerată prioritară de 25,8% dintre respondenți, în timp ce 22,7% indică necesitatea combaterii evaziunii fiscale. Stabilitatea politică și acordul între partide sunt menționate de 16,4% dintre participanți, iar reforma administrației publice de 15%. Potrivit datelor, votanții PSD și AUR susțin într-o proporție mai mare creșterea salariilor și pensiilor, în timp ce alegătorii PNL și USR pun accent mai ales pe atragerea fondurilor europene, reducerea cheltuielilor statului și combaterea evaziunii fiscale.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că rezultatele indică o accentuare a anxietății publice legate atât de problemele economice, cât și de funcționarea instituțiilor statului.

„Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului – o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât ‘curăţenie’, cât şi redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanţii partidelor sugerează nu doar diferenţe electorale, ci existenţa unor ‘Românii’ socio-culturale distincte: una orientată spre eficienţă administrativă şi integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată şi neîncredere faţă de elitele instituţionale”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, prin interviuri telefonice realizate pe un eșantion de 1.100 de persoane. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.